Anca SIMINA
Adrian POPESCU
46496 vizualizări 20 sep 2013

Un fost director vamal cercetat de procurori pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, un comisar la Garda Financiară promovat treptat de PSD şi care a avut o relaţie amoroasă cu Daciana Sârbu, un director de cabinet al şefilor ANAF în perioadele în care instituţia a fost condusă de liberali, un şef de vamă care îi este naş fiului PSD Bihor, Ioan Mang, dar şi un fost director la RA-APPS sunt primii în mâinile cărora premierul Victor Ponta a pus la începutul lunii prevenirea evaziunii fiscale din România.

Pe 5 septembrie, prin decizii ale prim-ministrului publicate în Monitorul Oficial în aceeaşi zi, Ponta le-a semnat numirile în funcţiile de şefi ai proaspăt înfiinţatelor direcţii regionale antifraudă lui Claudiu Codrea (Bucureşti), lui Cosmin Georgescu (Suceava), lui Daniel Dinulescu (Constanţa), lui Gabriel Valentin Cărbubaru (Alexandria), lui Adrian Paul Voicu (Târgu Jiu), lui Călin Valer Vesa (Deva), lui Iulian Bogdan Gheorghe (Oradea) şi lui Laurenţiu Dan Puşdercă (Sibiu).

Ajunşi şefi la Antifraudă cu sprijinul USL, nou promovaţii sunt, în general, în relaţii vechi fie cu PSD, fie cu PNL. În cazul lui Iulian Bogdan Gheorghe, fost şef la RA-APPS Scroviştea şi avansat pe filiera PNL Ilfov, acestea au suplinit chiar lipsa de experienţă în domeniu.

În situaţia lui Laurenţiu Puşdercă, fost director al Biroului Vamal de la Braşov, s-a trecut cu vederea o decizie recentă a instanţei prin care se cere reluarea cercetărilor pentru începerea urmăririi penale pe numele său şi al altor doi lucrători vamali pentru un prejudiciu de 2,9 milioane de lei. Contactat de gândul pentru a explica situaţia privind reluarea cercetărilor DNA, şeful Direcţiei Antifraudă de la Sibiu spune că "PDL a vrut să deschidă un dosar, dar n-a mers". "În textul OUG 74 există obligaţia să am un aviz al serviciilor de specialitate ale statului. Dacă există situaţia despre care vorbiţi, este cunoscută de cei care m-au numit în funcţie. Am o pregătire în materia fraudei vamale şi nu eu am aplicat, am fost numit", susţine Laurenţiu Puşdercă.

Direcţia Generală Antifraudă, o creaţie 2013

Numirile şefilor din teritoriu ai noii direcţii pe care premierul a prezentat-o public ca pe o schimbare majoră, "o structură care să nu mai stea toată ziua să controleze pe buticul din colţ şi firma care îşi plăteşte impozitele, ci să meargă ţintit acolo unde avem probleme de evaziune fiscală: accize, combustibil, legume-fructe", a venit după reorganizarea ANAF la finalul lunii iunie.

Prin decizia Guvernului, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor au fuzionat cu ANAF, în interiorul căreia s-a înfiinţat Direcţia Generală Antifraudă care să combată evaziunea fiscal, cu 8 servicii regionale în directă coordonare de la centru.

Potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal, evaziunea a crescut cu 5,6% în ultimul an, de la 76,8 miliarde de lei, cât era în anul 2011, la 81,1 miliarde de lei (14% din PIB) în anul 2012.

Prin "crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele”, aşa cum apare Direcţia Antifraudă în nota de fundamentare a OUG de reorganizare a ANAF, “se va urmări dacă legile din domeniul fiscal sunt respectate, pentru a preveni şi combate diverse ilegalităţi, dar se va şi participa la "acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor care generează evaziune şi fraudă fiscală".

Oficial, pentru a rămâne în ANAF şi în special la Direcţia Antifraudă, angajaţii au de dat teste de specialitate.

Claudiu Codrea. Şeful de cabinet

Noul mega-ANAF funcţionează în subordinea lui Gelu - Ştefan Diaconu, un apropiat al vicepremierului Daniel Chiţoiu, căruia i-a fost şi secretar de stat la Ministerul Economiei. Şeful său de cabinet, Claudiu Codrea a fost de altfel şi primul numit şef la Antifraudă Bucureşti. Numirile au fost făcute pentru poziţiile de inspectori generali adjuncţi. Toţi cei învestiţi în funcţie conduc însă instituţiile, având în vedere că inspectorii generali vor fi numiţi abia după concurs, după un calendar imprecis.

Claudiu Codrea este un mai vechi colaborator al ministrului Finanţelor, vicepremierul Daniel Chiţoiu şi un apropiat al PNL. La Antifraudă Bucureşti a fost propulsat din poziţia de şef serviciu la Finanţe în care a fost promovat recent. Până nu demult era directorul de cabinet al preşedintelui ANAF, post pe care a venit în mai 2012, după instalarea  USL la Palatul Victoria. Tot atunci a fost numit membru în Consiliul de Administraţie al Poştei Române cu un mandat de patru ani, până în mai 2016.

Codrea face parte din cercul oamenilor promovaţi în subordinea Chiţoiu încă din timpul guvernării Tăriceanu, când actualul ministru a fost preşedintele ANAF. În perioada respectivă, era consilier personal al vicepreşedintelui ANAF şi membru în Consiliul de Administraţie la Imprimeria Naţională, după ce cu un an înainte se ocupase de taxa de primă înmatriculare din poziţia de consilier superior la Finanţe.

După 2009, când liberalii au fost înlocuiţi la putere de PDL-PSD, a fost retrogradat temporar pe un post de şef serviciu la Direcţia Finanţelor Publice Bucureşti, activând însă la Camera Consultanţilor Fiscali, unde Chiţoiu era preşedinte şi de unde provin mare parte din consilierii săi actuali de la Guvern.

Claudiu Codrea are 38 de ani şi este asociat într-o firmă de consultanţă în afaceri şi management - SC FGA Consultanţă SRL - şi în compania Asociaţia DAPHNES cu sediul în Olteniţa, judeţul Călăraşi.

Adrian Voicu. Fost iubit al Dacianei Sârbu

La 36 de ani, Adrian Paul Voicu numit şef al Antifraudei la Târgu Jiu, era de un an, după schimbarea de putere din 2012, adjunct la comisariatul general al Gărzii Financiare. Adus de la Timişoara, Voicu a fost promovat pe filiera PSD, partid care l-a susţinut de altfel şi în 2009 când a fost numit, atât cât au stat social-democraţii la guvernare în coaliţia cu PDL, director coordonator la Garda Financiară Timiş.

După ieşirea PSD din Guvern, a revenit pe o poziţie de comisar la Garda Financiară din Timişoara din care a plecat temporar, în 2011, fiind respins la testele profesionale. Episodul a fost pus public pe seama unui conflict cu deputatul PDL Alin Popoviciu, dată fiind relaţia lui Voicu cu PSD şi controalele pe care le făcuse la o firmă a parlamentarului.

Este de altfel de notorietate prietenia lui Adrian Voicu cu Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta şi liderul PSD Timiş, ca şi faptul că Adrian Voicu a avut o relaţie amoroasă cu europarlamentarul Daciana Sârbu înainte de căsătoria ei cu actualul prim-ministru care a semnat numirea. "Nu neg relaţia pe care am avut-o cu Daciana, dar nu vreau să vorbesc despre ea", spunea Adrian Voicu, în 2009.

Adrian Voicu                                                                                 Daciana Sârbu // Mediafax Foto

Înainte de a ajunge la la Garda Financiară la Bucureşti, şi-a înfiinţat şi o firmă de consultanţă - AV & IR Consulting SRL cu sediul în Timiş.

Dan Laurenţiu Puşdercă. Directorul cercetat de DNA

La Sibiu, Victor Ponta a numit şef al regionalei un fost director vamal, aflat din nou în atenţia DNA, în cazul căruia o structură care îi va fi practic subordonată este chemată de instanţă să le prezinte procurorilor explicaţii şi documente care l-ar putea incrimina, în măsura în care există.

Numele lui Dan Laurenţiu Puşdercă a devenit de notorietate locală în 2008, în timpul guvernării liberale, când a fost numit director executiv al Biroului Vamal la Braşov. Pentru perioada respectivă a fost ulterior reclamat la DNA pentru abuz  în serviciu. Procurorii din Braşov i-au dat NUP. În consecinţă, Autoritatea Naţională Vamală, din care a fost exclus în 2009, s-a adresat instanţei.  Soluţia Judecătoriei Braşov din 2 iulie 2013 a fost aceea de a "trimite cauza procurorilor în vederea începerii urmăririi penale faţă de Puşdercă Laurenţiu Dan (...)" pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Sursa foto: Portalul instanţelor de judecată

Din motivarea sentinţei rezultă că judecătorul a dispus ca Laurenţiu Puşdercă să fie audiat din nou, iar instituţia care acum, în noua poziţie, îi va fi practic subordonată, ANV-DRAOV Braşov, să prezinte toate explicaţiile şi documentele care i-ar putea indica vinovăţia.

Extras din motivarea sentinţei Judecătoriei Braşov semnate de judecătorul Ciprian Gavrilă

HOTĂRÂREA DEFINITIVĂ MOTIVATĂ A JUDECĂTORIEI BRAŞOV

Contactat de gândul, Laurenţiu Puşdercă spune că vina nu îi aparţine, restituirea sumei de peste 1 milion şi jumătate de lei pe care Vama trebuia să o acorde unei firme fiind, din punctul său de vedere, prescrisă la acel moment. "E vorba despre nerestituirea unor sume în termen de către cei cu funcţii de conducere în perioada 2004-2008. Eu am condus instituţia doar în ultimul an, 2008. Instituţia avea de rambursat sau de respins cererea de rambursare în 2004. Nu s-a făcut acest lucru nici în 2004, 2005, 2006, 2007. Firma a acţionat în instanţă ANV, pentru rambursarea sumei, accesorii şi dobânzi. Am primit NUP. Autoritatea Naţională, pentru că era obligată să restituie sumele, a considerat necesar să ceară Parchetului să extindă cercetarea. Nu am o problemă să mă apăr", a explicat proaspătul şef al Direcţiei Antifraudă pentru regiunea Centru.

Reluarea cercetărilor de către DNA în vederea urmăririi penale, dispusă de instanţă nu este, în opinia sa, un impediment pentru a ocupa noua funcţie. "Suspiciunea asupra cuiva nu înseamnă acuzaţie. Astăzi este revenirea la situaţia iniţială din 2011: e făcută o plângere pentru ceva. Din punctul meu de vedere, e o problemă a celor care au condus în 2004-2007 plus 2009-2011", spune Puşdercă.

Întrebat  ce îl recomadă pentru a conduce instituţia, Laurenţiu Puşdercă invocă experienţa de manager în direcţiile vamale. “Am o expertiză şi un CV care mă recomandă ca manager în instituţia vamală. Am condus instituţii vamale din 1995 încoace, cu pauze datorate anumitor impuneri politice. Vorbesc de impuneri ale conducerii instituţiei", admite el regula susţinerii politice practicată de guverne.

După plecarea PNL de la guvernare şi instalarea PDL, în 2009 Laurenţiu Puşcercă a fost retrogradat şi apoi respins la interviu la Direcţia Regională Operaţiuni Vamale Braşov şi exclus din sistem. A atacat decizia în instanţă care i-a dat câştig de cauză în 2011, când a revenit pe un post de şef de serviciu.

Călin Vesa. Naşul

Între cei care au dat în judecată instituţia în care acum au posturi de conducere, de această dată pentru obţinerea unor prime de concediu şi a altor drepturi băneşti, se numără şi Călin Valer Vesa, până de curând director al Direcţiei Regionale Vamale Cluj, instalat acum şef la Antifraudă la Deva.

Considerat un apropiat al lui Vasile Blaga, cu care a lucrat la Oradea şi cu sprijinul căruia ar fi ajuns în 2005 şef al regionalei Cluj, Vesa este în relaţii foarte bune şi cu lideri ai PSD. În 2012 a fost, alături de prefectul de Bihor Claudiu Pop, fost parlamentar PSD, naşul de cununie al fiului lui Ioan Mang, fostul ministru al educaţiei implicat în scandalul de plagiat şi lider al PSD Bihor. La rândul său, finul, Alexandru Mang, este vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

Călin Vesa // Mediafax Foto

O altă relaţie de notorietate este vechea sa prietenie cu Adrian Tărău, fiul fostului prefect de Bihor Aurel Tărău, arestat în 2001 pentru contrabandă cu produse petroliere.

Numele său este legat şi de dosarul "Gazeta" în care apare ca martor ca urmare a unei tentative de şantaj asupra sa pentru "a capacita" firme din Cluj să sponorizeze trustul de presă local.

Cu două săptămâni înainte de numire, preluase conducerea Direcţiei Regionale pentru Finanţele Publice, în Prahova.

Iulian Bogdan Gheorghe. Şeful de la RA-APPS avansat la Antifraudă

O ascensiune rapidă a avut actualul şef de la Antifraudă în regiunea Nord-Vest, Iulian Bogdan Gheorghe, în ciuda faptului că experienţa sa profesională legată de controlul evaziunii se limitează la şase luni în Garda Financiară Ilfov. Trecutul său profesional se leagă în schimb de RA-APPS, mai exact de sucursala Scroviştea la care a fost director din timpul guvernării Tăriceanu şi a fost păstrat de PDL, graţie subordonării sale directorului general Georgian Surdu, şi el apropiat al liberalilor.

La Scroviştea, Gheorghe administra unul din cele mai mari domenii de vânătoare destinate exclusiv demnitarilor, gestiona domeniul favorit al lui Ion Iliescu pentru a-şi petrece timpul liber când era preşedinte, dar şi Palatul Snagov, un domeniu exclusivist pe care celebrităţile îl preferă pentru nunţi şi recepţii de lux.

Plecarea de la RA-APPS, pe 12 septembrie 2012, a fost urmată de promovări succesive. La nici o lună, pe 25 octombrie, a fost cooptat de liderul PNL Marian Petrache consilier asistent la Consiliul Judeţean Ilfov. În mai puţin de o lună, era promovat consilier clasa I. În acelaşi an de succes 2012 cumpăra 2500 de metri pătraţi de teren la Snagov, iar începutul anului a venit cu o nouă promovare, în funcţia de comisar adjunct la Garda Financiară Ilfov unde a stat şase luni pentru ca pe 5 septembrie să fie numit inspector general adjunct la Antifraudă.

Gabriel Cărbunaru. Comisarul susţinut transpartinic

Al doilea fost adjunct al comisariatului general al Gărzii Financiare, Gabriel Valentin Cărbunaru, numit inspector şef al regionalei Antifraudă cu sediul în Alexandria, are CV-ul cu cea mai mare greutate în lotul celor 8 numiri. Cărbunaru a fost comisar general adjunct la Garda Financiară mai întâi în timpul guvernării Năstase, în 2004, fiind păstrat în funcţie de liberali, apoi de PDL şi PSD până în 2011, când, în timpul mandatului de ministru al lui Gheorghe Ialomiţianu (PDL), a fost retrogradat şef de divizie.

Aşa l-a prins venirea la guvernarea USL, fiind însă avansat de noua putere pe fostul post de comisar general adjunct. În această calitate a fost audiat de DNA în iunie în dosarul şantajului Antena Group asupra RCS-RDS, Garda Financiară fiind suspectată că a furnizat informaţii confidenţiale. Mai exact, a fost chestionat de procurori în legătură cu modul cum a ajuns un contract la Sorin Alexandrescu, şeful Antenelor.

Gabriel Cărbunaru // Mediafax Foto

Cărbunaru 58 de ani, este originar din Alexandria, iar înainte de Revoluţie a fost economist la Întreprinderea Agroindustrială Chitila.

Cosmin Georgescu. Şeful fără o zi în vamă

La Suceava, Victor Ponta l-a numit, pentru a pune pe picioare controlul întregii regiuni Nord-Est şi a graniţei de Est a Uniunii Europene, pe Cosmin Georgescu. Singurele date care se cunosc despre acesta sunt legate de poziţia sa de comisar la Garda Financiară, din 2008 până în 2013, lipsindu-i însă experienţa în instituţiile vamale şi cea de management.

Georgescu are 40 de ani, locuieşte, potrivit declaraţiei de avere, în Corbeanca, neavând însă nicio proprietate imobiliară pe numele său în afara unui teren agricol de 5.000 de metri în comuna Ulieşti (Dâmboviţa).

Daniel Dinulescu. Directorul de sub aripa lui Chiţoiu

De la Direcţia Generală pentru Mari Contribuabili, care colectează peste 50% din veniturile Fiscului, reorganizarea ANAF l-a dus pe directorul general adjunct Daniel Dinulescu şef la Antifraudă la Constanţa.

Dinulescu a lucrat şi până acum în ANAF, însă promovarea sa de la şef de serviciu la director general adjunct al uneia dintre cele mai importante structuri s-a făcut în septembrie 2012, după revenirea în Guvern a lui Daniel Chiţoiu. Şi Dinulescu, ca şi majoritatea consilierilor ministrului liberal este membru în Camera Consultanţilor Fiscali unde Chiţoiu a fost ales preşedinte.

 

Citește și: