Diana Grigore
390 vizualizări 25 oct 2018

„Scopul prezentei propuneri legislative este acela de a implementa în mod corect şi coerent recomandările Comisiei de la Veneţia, prin modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a Legii nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei”, arată iniţiatorii, în expunerea de motive, a proiectului legislativ.

Propunerea legislativă este semnată în numele iniţiatorilor de senatorul Edward Dîrca şi deputaţii Dan Barna, Silviu Dehelean şi Stelian Ion.

USR vorbeşte în proiectul de lege despre avizele care includ recomandările Comisiei de la Veneţia asupra legilor justiţiei.

„Principalele recomandări exprimate au fost următoarele: reconsiderarea sistemului pentru numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor relevante din Constituţie, în vederea creării condiţiilor necesare pentru un proces neutru de numire şi revocare, prin menţinerea rolului unor instituţii precum CSM şi Preşedintele României, astfel încât să poată echilibra influenţa ministrului justiţiei; eliminarea restricţiei libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor; completarea prevederilor privind răspunderea materială a magistraţilor prin prevederea expresă a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/sau a gravei neglijenţe, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care poate fi reanalizată de o altă instanţă; modificarea mecanismului acţiunii de recuperare astfel încât să se asigure că acesta se pune în mişcare dacă şi după ce răspunderea magistratului a fost stabilită prin procedura disciplinară; reconsiderarea înfiinţării Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie; recurgerea la procurori specializaţi, dublată de măsuri procedurale eficiente de salvgardare, apare ca o alternativă potrivită sub acest aspect; reexaminarea, în vederea specificării mai exacte, a motivelor de revocare a membrilor CSM; eliminarea posibilităţii de revocare a membrilor CSM prin votul de neîncredere al adunării generale a parchetelor (inclusiv prin petiţii); identificarea unor soluţii care să asigure o participare mai efectivă a reprezentanţilor societăţii civile în cadrul CSM; abandonarea definitivă a schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, dacă nu se constată că nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului judiciar; identificarea unor modalităţi de consolidare a supervizării activităţii serviciilor secrete de informaţii”, susţine parlamentarii USR, în expunerea de motive.

Proiectul legislativ amendează legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 12 octombrie, fiind publicată şi în Monitorul Oficial.

„Procurorii se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii. Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege”, prevede articolul 3 al proiectului.

În forma în vigoare, articolul 3 arăta astfel: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei. Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile legii prevăzute de Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Procurorii numiţi de preşedintele României se bucură de stabilitate”.

O altă modificare prevede durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie, respectiv 3 ani. În forma promulgată de preşedinte durata cursurilor este de 4 ani.

„Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. În al doilea an de cursuri, auditorii urmează stagii de pregătire practică la instanţe şi parchete. În ultimul an de cursuri, auditorii efectuează stagii de practică la cabinete de avocatură, penitenciare, precum şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională. Instituţiile la care se efectuează stagiile de practică şi durata acestora sunt stabilite de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Stagiile de practică sunt organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi instituţiile cu relevanţă pentru pregătirea profesională”, prevede proiectul de lege.

De asemenea, proiectul mai stipulează că durata stagiului va fi de un an. În forma promulgată de Klaus Iohannis pe 12 octombrie, durata stagiului este de 2 ani.

Proiectul legislativ amendează şi legea privind organizarea şi funcţionarea CSM.

„ Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; persoanei în cauză i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, cu excepţia avertismentului, iar măsura a rămas definitivă. Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii constată incidenţa uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (1), la sesizarea majorităţii judecătorilor care compun Secţia pentru judecători sau, după caz, a majorităţii procurorilor care compun Secţia pentru procurori, precum şi la sesizarea unei adunări generale. Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a)-g), se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi se dispune prin votul majorităţii Plenului Consiliului, în prezenţa a cel puţin 2/3 dintre membrii săi. Hotărârea Plenului se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată”, arată articolul proiectului USR care face referire la Legea privind organizarea CSM.

Partidul de Opoziţie mai modifcă, prin iniţiatva legislativă, şi articolul privitor la inspectorul şef al CSM.

„Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres. Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora”, prevede proiectul depus de USR.

Camera Deputaţilor este prim for sesizat pe iniţiativa legislativă, Senatul fiind cameră decizională.

În avizul Comisiei de la Veneţia, dat vinerea trecută publicităţii, forul european critică OUG 92 care modifică legile justiţiei şi schimbările aduse Codurilor Penale, având şi o serie de recomandări pe care le face României cu privire la legislaţia din domeniul juridic.

Citește și: