Diana Grigore
199 vizualizări 4 dec 2019

Deputaţii au adoptat proiectul de lege cu 272 de voturi „pentru” şi cinci abţineri.

„Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi aă măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată un amendament adoptat, marţi, de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban a afirmat, luni, că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Şeful Executivului a precizat că mpsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.

Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi PNL în februarie, prevede abrogarea legii recursului compensatoriu. Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie.

Astfel, propunerea legislativă prevede abrogarea Legii nr.169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa în calitate de for decizional, astfel că aceasta va merge la preşedinte pentru promulgare.

Câţi deţinuţi au beneficiat de legea recursului compensatoriu

Prin legea „recursului compensatoriu” au fost eliberaţi în total 14.402 deţinuţi în perioada 2017- 2018, dintre care 11.851 au fost eliberaţi condiţionat de către judecători, iar restul de 2.551 au fost eliberaţi la termen, potrivit datelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza Rezmiveş şi alţii c. România, o hotărâre pilot care avea ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO, un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

Planul de măsuri a fost un angajament al României că între anii 2018-2024 va moderniza 1.351 de locuri de cazare în penitenciare şi va construi 8.095 de locuri noi. În acelaşi plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1.596 de locuri noi în aresturi şi să modernizeze 187 din cele existente.

Potrivit APADOR-CH, până la jumătatea lui 2019, Guvernul făcuse 70 de locuri noi de detenţie, modernizase 282 de locuri existente şi făcuse "0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise". "Asta înseamnă mai puţin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privinţa penitenciarelor. A reuşit să modernizeze şi o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri", spuneau, în iunie 2019, reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki.

În acelaşi timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menţine constant la 111% în 2019, deşi prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberaţi 14.402 deţinuţi în perioada 2017-2019, în timp ce gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.

Între timp, de legea recursului compensatoriu au beneficiat în total peste 14.400 de deţinuţi, dintre care aproape 12.000 au fost eliberaţi condiţionat, iar restul au fost eliberaţi direct, potrivit unui anunţ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Din totalul celor peste 14.000 de deţinuţi eliberaţi datorită recursului compensatoriu, 724 au revenit în închisori, adică un procent de 5,02%, potrivit sursei citate.

Potrivit prevederilor recursului compensatoriu, deţinutul care divedeşte că a executat pedeapsa în condiţii necorespunzătoare, respectiv igrasie sau mai puţin de 3 metri cubi aer, etc, beneficiază de 6 zile câştigate la 30 de zile.

Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

Care sunt deputaţii care s-au abţinut de la votul pentru abrogarea recursului compensatoriu

Cinci deputaţi s-au abţinut, miercuri, la votul asupra proiectului de lege privind abrogarea recursului compensatoriu. Printre aceştia se numără social-democratul Florin Iordache, dar şi doi deputaţi din UDMR.

Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, cinci deputaţi s-au abţinut de la votul asupra proiectului de lege privind abrogarea recursului compensatoriu: Remus Borza, Nicolae Bacalbaşa (PSD), Florin Iordache (PSD), Marton Arpad (UDMR) şi Kulcsár-Terza József-György (UDMR).

Predoiu: Abrogarea măsurilor recursului compensatoriu nu trebuie să fie capăt de drum, ci început

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a precizat că abrogarea măsurilor recursului compensatoriu nu trebuie să fie un capăt de drum, ci un început al îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie. Predoiu este convins că informările României către CEDO vor rezolva dosarul care vizează penitenciarele.

„Abrogarea măsurilor curent denumite “recurs compensatoriu” nu trebuie să fie un capăt de drum, ci un început de drum. Un început de proiect de îmbunătăţire radicală a condiţiilor din penitenciare, a organizării serviciului de probaţiune etc. Cunosc problematica CEDO şi sunt convins că, în viitorul apropiat, răspunsul dat de România va fi unul care să rezolve şi acest dosar rămas deschis, şi siguranţa persoanelor, a cetăţenilor şi bunurilor acestora”, a scris pe Facebook ministrul Justiţiei.

Cupşa, despre Legea recursului compensatoriu: Din păcate acest sfârşit vine cam târziu

Deputatul PNL Ioan Cupşa a afirmat, miercuri, că Parlamentul a abrogat Legea recursului compensatoriu „cam târziu” şi că dacă aceasta ar fi fost eliminată în luna februarie 2000 de condamnaţi nu ar fi fost eliberaţi înainte de termen.

„În sfârşit legea recursului compensatoriu este istorie. Din păcate, însă, acest sfârşit vine cam târziu. Noi am iniţiat această lege încă de acum zece luni. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat în februarie, probabil alte 2000 de condamnaţi nu ar fi fost eliberaţi în aceste condiţii înainte de vreme. Acest lucru a produs sute de victime care unele dintre ele chiar şi-au pierdut viaţă. Pentru parlamentari sper să fie un moment în care ne vom aduce aminte de ceea ce am făcut, ceea ce nu am făcut. A fost o potlogărie care a mascat graţierea a mii de penali”, a spus Ioan Cupşa în Parlament.

Întrebat de ce a votat pentru adoptarea Legii recursului compensatoriu, când aceasta a fost iniţiată, liberalul a susţinut că a fost o eroare oe care o plăteşte.

„ Este adevărat, am votat dintr-o eroare de manipulare, de manevrare a butoanelor de vot. Sunt printre cei care au participat la redactarea sesizării către CCR în 2017. Am semnat acea sesizare şi am participat la redactarea acestei iniţiative de abrogare a Legii recursului compensatoriu. Mi-am arătat întru totul care este de fapt voinţa mea. A fost o regretabilă eroare pentru care plătesc preţul”, a subliniat Cupşa.

Şi liderul de grup al deputaţilor PNL, Florin Roman, a declarat că liberalii au bifat miercuri trei promisiuni.

„Astăzi a fost o zi importantă pentru PNL pentru că am reuşit să bifăm trei mari promisiuni pe care le-am făcut românilor în timpul campaniei electorale. PNL se ţine de cuvânt şi încet încet încercam să reparăm ceea ce a stricat PSD. Astăzi a încetat calvarul în privinţă recursului compensatoriu. Cel puţin de azi înainte criminali, violatori, tâlhari precum şi alţi condamanti nu vor mai fi eliberaţi mai repede în bază beneficiilor acordate prin această lege. De astăzi nu mai vorbim de recursul compensatoriu. Am bifat totodată o altă promisiune, scoaterea supraccizei la carburanţi, iar o altă promisiune de care ne achităm astăzi este scoaterea suprataxarii contractelor part-time”, a spus Roman.

Buzatu, despre votul PSD la abrogarea recursul compensatoriu: Au exprimat o atitudine pur personală

Dumitru Buzatu a declarat, întrebat ce crede despre faptul că parlamentarii PSD au votat pentru abrogarea recursului compensatoriu, că aceştia au exprimat probabil „o atitudine pur personală”. Preşedintele PSD Vaslui a adăugat că ar trebui să existe o linie a social-democraţilor pe anumite decizii.

„Au exprimat probabil o hotărâre luată după o anumită chibzuinţă, cred. Sau au exprimat o atitudine pur personală. Nu am fost eu chemat să votez şi nefiind chemat sigur că nu e votul imperativ. Au la latitudine să voteze cum cred de cuviinţă”, a afirmat Dumitru Buzatu, înaintea CEx de miercuri.

Întrebat dacă este de acord cu noua linie a PSD în ceea ce priveşte justiţia, Dumitru Buzatu a răspuns: „Nu ştiu ce linie e asta. Eu cred că trebuie să fim de acord ca toţi membrii PSD să se conformeze oricărei idei care există pe piaţa ideilor, să îşi însuşească toate criticile de pe lumea aceasta, în final se adună toţi şi se deplasează într-o ţară a nimănui. Haideţi să fim serioşi odată”.

Citește și: