Diana Grigore
3314 vizualizări 1 apr 2019

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost adoptată în plenul Senatului cu 60 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă” şi 16 abţineri.

Comisia de buget-finanţe a Senatului a adoptat, marţi, raport de admitere a proiectului de lege.

Raportul favorabil la propunerea legislativă include un amendament admis formulat de senatorul PNL Florin Cîţu, iniţiativa fiind modificată după cum urmează:

„(1) Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:

a) aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate;

b) active externe, sub formă de bancnote şi monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituţii financiare în străinătate, exprimate în acele monede şi deţinute în acele ţări, pe care le stabileşte Banca Naţională a României;

c) orice alte active de rezervă, recunoscute pe plan internaţional, inclusiv dreptul de a efectual cumpărături de la Fondul Monetar Internaţional în cadrul tranşei de rezervă, precum şi deţinerile de drepturi speciale de tragere;

d) cambii (act prin care cel care semnează se obligă să plătească, necondiţionat, la un anumit termen şi într-un anume loc, o sumă de bani, definiţie DEX, – n.r.), cecuri, bilete de ordin, precum şi obligaţiuni şi alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în primele categorii de către agenţiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe plan internaţional, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României;

e) bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituţii financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României.

(2) Banca Naţională a României urmăreşte menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României”, potrivit raportului de admitere al Comisiei pentru buget care va fi votat luni de Senat.

De asemenea, amendamentul liberalului a introdus un termen de 20 de zile în care BNR să prezinte Guvernului şi Legislativului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale, dacă există pericolul diminuării acestora. Raportul va include şi cauzele reducerii rezervelor internaţionale şi recomandările BNR pentru Executiv.

„Art. 30 (3) Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaţionale, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările BNR privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei”, conform sursei citate.

Amendamentul senatorului PNL prevede şi introducerea unui nou alineat la art. 30 al Legii care stipulează că: „(4) Din rezerva constituită, BNR poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri. Depozitele de aur constituite de BNR în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeşai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României.

Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor având rol de for decizional.

Băsescu, despre repatrierea aurului: În criză nu o să ştim cum să fugim cu aurul la Londra

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, luni, în plenul Senatului, la dezbaterea pe proiectul legislativ privind repatrierea aurului, că iniţiativa este „o mare greşeală”, deoarece într-o situaţie de criză România nu va ştii cum să fugă cu aurul mai repede la Londra pentru a arăta că are.

„Legat de modificarea legii şi de stabilirea prin lege că doar 5 % din rezerva de aur trebuie ţinută în străinătate, cred că e o mare greşeală. Dacă această lege va trece, BNR va putea să menţină în străinătate 5,3 tone de aur că şi garanţie. Vreau să privim puţin la realitate. Mi se pare astăzi că dăm peste margini de stabilitate şi de resurse. Este greşit. Va rog să luaţi notă de faptul că pe plan internaţional sunt mulţi specialişti care estimează în 2020-2021 o nouă criză a datoriilor statelor. Lucru care este perfect posibil datorită faptului că după criză din 2008, 2009 statele în loc să reducă datoriile, le-au crescut continuând cu împrumuturile. Într-o situaţie de criză nu o să ştim cum să fugim cât mai repede cu aurul la Londra să arătăm că avem rezerve. Sugestia mea este să lăsaţi atribuţiile BNR aşa cum sunt din acest punct de vedere şi să nu avem o intervenţie politică într-un moment în care vi se pare că este potrivit, dar care se poate răsturna într-o noapte. Rezerva aflată în străinătate înseamnă şi o garanţie de vreme rea”, a afirmat în plen Traian Băsescu.

Senatorul PNL Florin Cîţu a anunţat că liberalii nu susţine proiectul legislativ.

„Atât timp cât este acolo nu este nevoie să îl vadă nimeni, toată lumea ştie că este acolo. Ceea ce face această lege este să intervină direct în modul în care politică monetară este implementată în România. În formă actuală proiectul nu este susţinut de PNL”, a declarat Florin Cîţu.

Liberalul Marcel Vela a susţinut că adoptarea proiectului de lege privind repatrierea aurului va afecta viitorul României.

„Acest proiect este unul foarte serios şi foarte important, care va afecta, nu ani, ci decenii din viitorul României. Acest proiect de lege va necesita un mare effort parlamentar şi guvernamental să fie modificat în viitor. Domnul secretar de stat a spus că Guvernul nu a reuşit încă să îşi formeze un punct de vedere. Dacă până astăzi Guvernul nu ne spune că e bine sau că e rău avem o problemă foarte gravă. Dumneavoastră nu sunteţi aici că simplu consultant. Sunteţi chiar cel care trebuie să ne daţi un punct de vedere autorizat. Nici ministrul de Finanţe nu este în sală”, a susţinut în plen Vela.

Senatorul USR Eduard Dircă a propus retrimiterea la Comisie pentru două săptămâni a proiectului legislativ, solicitarea fiind însă respinsă de majoritatea plenului.

În replică la afirmaţiile Opoziţiei, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că repatrierea aurului nu va afecta credibilitatea ţării, în documentele oficiale nefiind precizat câte tone sunt în ţară şi câte tone sunt în străinătate.

„Dacă ar fi fost argumente consistente nu era nevoie de micile scamatorii lipsite de subsanta. Vorbim de rezervă de aur a României şi trebuie să taratam cu maximă seriozitate. Am înţeles că trebuie să stăm cu aurul la Londra să arătăm că avem. Am auzit că repatrierea aurului ar daună credibilităţii. 40 de tone din această rezervă de aur se află deja pe teritoriul României. În toate documentele rezervă de aur este de 103.7 tone, nu se face diferenţă între tonele din ţara şi tonele din străinătate”, a explicat Şerban Nicolae.

Teodorovici susţine că nu a discutat cu BNR despre proiectul de lege privind repatrierea aurului

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, care este şi senator de Tulcea, a declarat, luni, că nu a avut discuţii cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) despre proiectul de lege privind repatrierea aurului.

„Eu, Minister de Finanţe, n-am avut o discuţie pe acest subiect”, a afirmat, luni, Eugen Teodorovici, în cadrul unor declaraţii de presă.

Ministrul Finanţelor a reamintit că a spus că ar fi foarte interesant pentru opinia publică să fie prezentat actul în baza căruia această cantitate de aur se află în altă parte decât Banca centrală a României şi care au fost condiţiile de depozitare, de utilizare şi de garantare.

„Atunci vom fi cu toţii foarte clari sau ne va fi tuturor foarte clar motivul, scopul şi costul respectivului transfer de aur din România către altă bancă. (...) Ca ministru de Finanţe, aş vrea să văd foarte clar acest act care a stat la baza acestui transfer, pentru că de-acolo vom avea răspuns la alte întrebări: dacă acel aur poate fi important, pentru noi, ca garant, parţial, total sau deloc. După acel pas, putem să spunem mai multe. Ca ministru de Finanţe, este clar că trebuie să ai un temei sau un fundament mai bine aşezat pentru a garanta tu ca ţară, că îţi poţi, atunci când timpul o impune, rambursa anumite datorii, să te poţi împrumuta la alte costuri în piaţă. Sunt lucruri care contează. Cel mai important ar fi să vedem acel act, dacă există, presupun că există un astfel de act în baza căruia acel aur a fost transferat din România la Londra”, a mai afirmat Teodorovici.

Citește și: