Anca SIMINA
62506 vizualizări 14 dec 2013

Ca o premieră în cei nouă ani de mandat la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu şi-a pus în această noapte semnătura pe Legea referendumului forţând până la limită termenul de 10 zile pe care Constituţia îl impune pentru promulgarea unei legi. Miza este una politică: încurcarea calendarului USL de convocare a unui referendum de revizuire a Constituţiei cu prag redus la 30%, simultan cu alegerile prezidenţiale.

În felul acesta, liderii USL sunt puşi în faţa unei alegeri dificile: fie merg împreună pe mâna lui Crin Antonescu pe care să îl instaleze la Cotroceni cu puteri similare celor ale lui Băsescu, după regulile actualei Constituţii, fie PSD şi PNL decid să intre în alegeri fiecare cu propriul candidat. Surse politice au explicat pentru gândul că, în cerc restrâns, la vârful PSD, subiectul candidatului propriu a fost pus pe masă şi la începutul acestei săptămâni, însă Victor Ponta nu ar fi în acest moment dispus să îşi asume acest rol care presupune şi ruperea USL la iniţiativa social-democraţilor.

Un al treilea scenariu, acela al încercării de a revizui, totuşi, Constituţia cu actualul prag de 50% pentru validarea referendumului, simultan cu primul tur al prezidenţialelor şi în condiţii de pace în USL, pune problema mobilizării la urne, singura soluţie fiind prelungirea votului pentru două sau chiar trei zile consecutive, după modelul din 2003.

Cu două ore înainte de expirarea termenului, şeful Administraţiei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, a evitat o evaluare a consecinţelor calendarului lui Băsescu. „Vom vedea. Nu este treaba Administraţiei Prezidenţiale şi a preşedintelui să analizeze ce se va întâmpla după. Organizarea simultană a unui referendum cu alegerile prezidenţiale nu este un lucru foarte bun”, a comentat el într-un interviu la Digi 24.

Calendarul lui Băsescu îl bulversează pe cel al USL

Chiar dacă preşedintele anunţa că va semna drecretul în prezenţa presei, Preşedinţia s-a limitat în final la un comunicat de presă transmis la 23.59 în această seară şi postat în acelaşi timp pe site-ul instituţiei.


Sursa foto: Presidency.ro

În logica blocării scenariului de suprapunere a referendumului cu prezidenţialele din 2014, asumat public de liderii USL şi mai cu seamă de Victor Ponta, preşedintele a tras de Legea referendumului cu toate mijloacele pe care Constituţia i le-a pus în mână. A întors-o în Parlament, contestând-o ulterior şi la Curtea Constituţională care stabilise încă din vară,  ţinând cont de o recomandare a Comisiei de la Veneţia, că un prag redus de validare a referendumului, precum cel de 30%, nu se poate oficializa decât la un an calendaristic după promulgarea noii legi.

Argumentul invocat de Băsescu pentru a se opune revizuirii în forma decisă în USL: “Propunerea de revizuire este catastrofală pentru România”, iar revizuirea Constituţiei simultan cu prezidenţialele ar “induce în eroare electoratul” care ar fi confuz în legătură cu puterile viitorului preşedinte.

Cu toate că judecătorii au decis pe 14 noiembrie, după o amânare de câteva zile, că resping sesizarea dpreşedintelui, decizia a fost redactată cu întârziere, publicându-se în Monitorul Oficial abia pe 4 decembrie. Şi în aceste condiţii, însă, termenul limită de promulgare a legii, 13 decembrie, permitea organizarea unui referendum pe 14 decembrie 2014, în ultima duminică în care se poate stabili tutul al doilea al alegerilor pentru desemnarea noului preşedinte înainte de data de 21 decembrie, la care expiră mandatul lui Traian Băsescu.

Printr-un artificiu birocratic, şeful statului a mai câştigat însă o zi. “La mine la cabinet a intrat pe 5 şi în Constituţie spune foarte clar. Pe 14 seara îmi expiră termenul, pentru că la cabinetul meu - deci nu la registratură unde am înţeles că a venit seara, la ora 18.00 - 19.00 -, la cabinet la mine a intrat pe 5 dimineaţa. Deci, pentru mine, timpul curge din data de 5. Pe 14 noaptea voi promulga legea”,  şi-a anunţat Traian Băsescu propriul calendar şi promulgarea de la ora 23.59.

Cum Constituţia prevedere un termen pentru promulgare, nu şi trimiterea imediată a unei legi şi a decretului prezidenţial la Monitorul Oficial, actul normativ ar urma să fie publicat luni, pe 16 decembrie şi să-şi producă efectele abia un an mai târziu, pe 15 decembrie, la o zi după ultima dată la care poate fi suprapus referendumul cu prezidenţialele.

Cinci paşi obligatorii pentru revizuirea Constituţiei

Încă indecişi după mutările lui Băsescu pe legea referendumului, liderii USL s-au pus de acord, deocamdată, doar cu reluarea activităţii comisiei parlamentare care lucrează la proiectul de revizuire pentru ca textul să poată ajunge în timp util la Comisia de la Veneţia, păstrând pe plan extern aparenţa coerenţei. Între timp, proiectul va rămâne oficial „în dezbatere publică”, votul în plenul Parlamentului urmând să se dea în funcţie de stabilitatea USL şi la o dată încă neaproximată nici măcar în teorie.

Până la votul final, sunt însă obligatorii alţi patru paşi:

Pasul 1: 27 ianuarie 2014 – Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru revizuirea Constituţiei îşi reia activitatea pentru a pune de acord textul cu observaţiile primite de la Consiliul Legislativ.

Pasul 2: Proiectul finalizat în Comisia parlamentară este trimis Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa, în termen de 10 zile, asupra respectării dispoziţiilor în materie. Decizia trebuie luată cu minimum 6 voturi pentru. Legea este pusă şi în dezbatere publică.

Pasul 3. Proiectul se întoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu dispoziţiile Curţii Constituţionale.

Pasul 4. Textul final, tradus în limba engleză, este trimis Comisei de la Veneţia pentru avizare. Până în acest moment, Comisia de la Veneţia are două întâlniri stabilite, de principiu. În septembrie şi în decembrie. Pentru a se încadra în graficul revizuirii în decebrie, Parlamentul ar trebui, în aceste condiţii, să finalizeze textul înainte de încheierea sesiunii de vară, la sfârşitul lunii iunie.

Pasul 5. Cu 30 de zile înaintea datei referendumului decisă politic, de majoritatea parlamentară, plenul celor două Camere reunite se întâlneşte pentru a da votul final. Pentru adoptarea legii de revizuire este nevoie de acceptul a cel puţin două treimi din numărul parlamentarilor de la acea dată.

Două scenarii pentru prezidenţiale

În aceste condiţii, şefii USL au de ales între două variante.

Primul scenariu: păstrarea opţiunii asumate iniţial şi organizarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, în primul tur de scrutin, dar cu prag de validare de 50%. În aceste condiţii, USL ar urma să meargă în continuare pe mâna candidatului comun, Crin Antonescu, însă puterile viitorului preşedinte să fie incerte la momentul startului campaniei electorale. În situaţia unei prezenţe de peste 50% în primul tur de scrutin, revizuirea ar fi validată de electorat, însă aplicarea imediată a noii Constituţii ar rămâne la latitudinea Curţii Constituţionale, fiind uşor de anticipat o sesizare a Opoziţiei legată de schimbarea regulilor în timpul jocului.

În situaţia unei mobilizări reduse, Crin Antonescu are prima şansă să câştige un mandat de 5 ani cu actualele puteri trasate de Constituţie.

Al doilea scenariu: evitarea “coabitării” Antonescu - Ponta prin susţinerea de către PSD a unui candidat propriu la alegerile prezidenţiale. Surse politice au explicat pentru gândul că, în cerc restrâns, la vârful PSD, subiectul candidatului propriu a fost pus pe masă şi la începutul acestei săptămâni, însă Victor Ponta nu ar fi în acest moment dispus să îşi asume acest rol care presupune şi ruperea USL la iniţiativa social-democraţilor.

 

Citește și: