Sorina Ionaşc
1120 vizualizări 12 oct 2013

Într-o sală aleasă parcă special, numită Drepturile Omulului, contestatarii proiectului minier de la Roşia Montană au avut ocazia să-şi spună, pentru a doua oară, argumentele care să-i convingă pe parlamentari să respingă legea privind proiectul minier. După şedinţă de aproximativ cinci ore, cele aproape 30 de persoane venite la dezbateri nu au reuşit însă să cadă de acord, nici între ele, asupra unei poziţii comune. Fapt remarcat de altfel şi de unul dintre contestatarii proiectului venit la audierile din parlament.

”Aţi discutat foarte multe lucruri importante aici, dar noi ceilalţi am sesizat că nu am înţeles nimic din ceea ce aţi zis. V-aţi pierdut în detalii, cu tot respectul pentru ceea ce sunteţi, dar nu am ajuns la o concluzie”, a spus Cătălina Urzicana, fiind imediat criticată de probabil cel mai vehement protestatar, nu neapărat al proiectului Roşia Montană, cât a clasei politice, Mihai Viorel Constantin.

A doua rundă de audieri ale protestarilor a fost presărată cu strigăte disperate împotriva clasei politice, atacuri la adresa presei din România, dar şi versuri din Coşbu şi citate din Goga.

”Nu plânge, maică Românie”

Primul are a luat cuvântul a fost conferenţiarul Ion Corbu, profesor la Universitatea Spiru Haret, care a început cu o scurtă istorisire despre daci şi romani, cu precizarea că resursele de aur aparţin şi generaţiilor viitoare.

”Nu trebuie să avem un comportament iresponsabil, de beţiv, care cheltuie totul la cârciumă fără să se gândească la ce face el şi familia lui a doua zi. Aceste bogăţii ale pământului trebuie exploatate eşalonat, iar din profiturile încasate trebuie constituit un fond suveran de investiţii de 10-20% care să fie atribuit şi generaţiilor următoare”, a propus Corbu, în cadrul dezbaterilor.

Totodată, la rugămintea preşedintelui comisiei, Darius Vâlcov, conferenţiarul a fost nevoit să concluzioneze rapid: proiectul este unul ruşinos, trebuie folosite tehnologii prietenoase pentru mediu şi accesarea de fonduri europene pentru programe de dezvoltare. Nu înainte de a-şi încheia pledoaria, Ion Corbu şi-a păstrat câteva zeci de secunde pentru a recita versurile poeziei ”Nu plânge, maică Românie”.

Inginer minier de profesie, cu o vechime de 30 de ani, Alexander Murg a vrut să se adreseze comisiei în calitate de cetăţean european. Părerea sa, clar împotriva proiectului de exploatare, a fost susţinută de propria experienţă în domeniul explorării miniere, dar şi de la faţa locului.

”În niciun caz în Munţii Apuseni să lucrăm cu cianură, sunt multe părăiaşe. Pe vremea când cutreieram Apusenii, locul unde şi Hristos s-a dat jos de pe măgar, ne aşezam pe malul Arieşului şi beam apă din pârâiaş. Nu daţi crezare la cei care spun că soarele distruge conţinutul de cianuri, e un fals”, i-a îndemnat Murg pe membrii comisiei parlamentare.

Nu au lipsit nici argumentele spirituale. Cu acestea s-a prezentat în faţa comisiei preşedintele Asociaţiei Basarabii, Dumitrache Eduard, care a pus accent pe importanţa valorilor culturale şi spirituale.

”Nu se pot strămuta comunităţi întregi, lăcaşe de cult. Există cel puţin şapte biserici care vor fi afectate. Natura este un dar de la Dumnezeu care trebuie ocrotit. Exploatarea prin cianurare este un dezastru ecologic, patrimonial şi spiritual. Aşa să ne ajute Dumnezeu”, a încheiat Dumitrache.

Foto: Gândul.info

Roşia Montană vs. clasa politică

Declanşatorul protestelor a fost subiectul Roşia Montană, însă în piaţă s-au adunat nemulţumiri din toate felurile, clasa politică nefiind neglijată. Acest lucru nu a lipsit nici din şedinţa comisiei speciale, unde liderul protestatarilor din Piaţa Universităţii din 2012, aşa cum s-a prezentat, Viorel Dănuţ Constantin, a criticat clasa politică şi presa.

”Sunt cetăţean cu drepturi depline al acestei ţări, de înaltă ţinută civică şi modestă vocaţie intelectuală”, a spus el. Cu mâinile tremurânde, Constantin a început să-şi expună tăios opiniile, notate în prealabil pe un set de foi, presărate chiar şi cu citate din Octavian Goga şi Nicolae Ceauşescu.

”De 23 de ani 99% dintre partidele politice care s-au perindat la guvernare au fost de cea mai jignitoare, cea mai incompetentă, cea mai arogantă şi cea mai jecmănitoare din istoria României, au jecmănit-o cum nici fanarioţii nu au făcut-o”, s-a exprimat Constantin, făcând atacuri şi la presă, pe care a numit-o ”mass-media killerilor”.

 

Foto: Gândul.info

Un alt contestatar vehement a fost şi Petru Borodi. Dintr-o perspectivă uşor diferită faţă de a celorlalţi invitaţi, Petru Borodi, în vârstă de 71 de ani, nu a venit să vorbească despre proiectul Roşia Montană. Nici măcar despre clasa politică în mod direct. A venit ca să convingă că democraţia înseamnă anti-creştinism. Că politicienii, în special parlamentarii, sunt angajaţii poporului, în condiţiile în care oamenii sunt trataţi ca nişte sclavi, aşa cum susţine el.

S-a ridicat nervos în picioare, a gesticulat şi a fluturat în aer ”prima Constituţie anti-comunistă, nu democrată”, pe care ar fi redactat-o chiar el, în 1985.

”Un creştin nu poate fi democrat, principiile democrate sunt anti-creştine. Începând de la Zamolxe care este zeu suprem şi până la Dumnezeu şi Hristosul nostru pe care noi îl iubim şi respectăm. Asta ar trebui să le impunem, că dacă nu respectă principiile neamului din care face parte...”, s-a manifestat Borodi, întâmpinat de aplauzele sălii.

Cu ce idei au venit protestatarii

Probabil cea mai originală idee a venit din partea inginerului Petru Bucur Volk, fost participant la ”Vrei să fii miliardar” şi la o emisiune de talente. ”Vă rog, dacă se poate, să mă luaţi în serios”, a anunţat el înainte de a-şi prezenta ideea ”năstruşnică”.

”Noi cerem colegilor noştri, prietenilor noştri de la NATO să mutăm baza militară de la Deveselu la Roşia Montană. La început pare foarte năstruşnică ideea, dar am aprofundat-o . Ce am avea de pierdut? Produce locuri de muncă, ar atrage turiştii”, a spus Volk, fără a impresiona în mod vădit membrii comisiei.

Ceva mai serios de data aceasta, Victor Spiridon Landes, un domn în etate care a prezentat o lucrare în care propune o alternativă la proiectul de exploatare de la Roşia Montană aflat în Parlament, lucrare pe care, spune el, o susţine inclusiv Academia Română.

”Rezolvă problema şomajului, nu încalcă standardele de mediu, nu prevede măcinarea formelor de relief, ci redeschiderea minelor, fără exproprieri, fără demolări şi fără cianuri”, sunt doar câteva dintre elementele subliniate de Landes, toate puse cap la cap într-un proiect amplu, lăsat pe masa parlamentarilor.

Din partea Asociaţiei Civice Dreptate s-au prezentat patru persoane. Aciu Sergiu Adrian, unul dintre reprezentanţi, a venit şi el cu o tehnologie alternativă la cianuri. Fără a da prea multe detalii, Aciu a promis că prin varianta lor se poate exploata simplu şi sigur.

”Dacă nu credeţi că există şi alte variante de exploatare, vă rog să ne daţi şansa să vă demonstrăm că printr-o simplă instalaţie-pilot de separare care foloseşte metode ecologice şi extrage şi alte metale din acel minereu polimetalic. Există sponsori care doresc să susţină acest experiment, va dura maxim şase luni începând din primăvară”, a precizat el.

Pe de altă parte, soluţii referitoare la uşurarea deciziei pe care urmează să o ia parlamentarii a adus şi Aniţescu Maria Daniela, tot de la Asociaţia Civică Dreptate.

După ce a criticat aproape în întregime proiectul Roşia Montană, Aniţescu spunând că acele locuri de muncă ce vor fi create reprezintă doar ”praf în ochi”, ea a explicat că în această situaţie este necesar un referendum naţional.

”Este ca şi cum unui om înfometat de luni de zile îi arunci două firimituri de pâine. Credeţi că suntem stupid people? Cu toţii vom beneficia de această binecuvântare cu toxine. Proiectul acesta care ne este băgat pe gât cu forţa contravine Constituţiei şi drepturilor fundamentale ale omului”, a spus Aniţescu.

În încheiere, cum atmosfera îi permitea, reprezentanta Asociaţiei Civice Dreptate  să recite, ”din Eminescu”, a spus ea: ”Totuna e dac-ai murit/ Flăcău ori moş îngârbovit,/ Dar nu-i totuna leu să mori/ Ori câine-nlănţuit”. Numai că versurile fac parte din poezia ”Decebal către popor”, de George Coşbuc.

Foto: Gândul.info

Final de audieri

După trei săptămâni, comisia specială a finalizat audierile tuturor miniştrilor şi experţilor, ultima şedinţă fiind dedicată în exclusivitate contestatarilor. În urmă cu două săptămâni, protestatarii au mai fost invitaţi o dată la dezbateri, însă nici în şedinţa respectivă argumentele nu au fost mai puternice.

”Oamenii au vrut să se facă auziţi. Unele intervenţii au depăşit un pic cadrul normal al dezbaterilor. Probabil sunt acumulări de-a lungul timpului şi au vrut să explice parlamentarilor nemulţumirile lor, chiar dacă unele nu aveau legătură cu Roşia Montană, argumentele fiind spuse într-o formă mai brută, dar cu multă substanţă”, a concluzionat Darius Vâlcov, pentru gândul.

Mai mult, săptămâna viitoare vor avea loc dezbateri pe articole din proiectul de lege, fiind invitat, din nou, şi ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova. Întrebat dacă nu ar fi fost necesară şi audierea primului ministru Victor Ponta, Vâlcov a precizat că nu guvernul este iniţiator şi că, oricum, nu a existat o majoritate în comisie pentru această procedură.

”Victor Ponta va trebui să vină în faţa Parlamentului atunci când se va da un vot pentru a-şi da un punct de vedere. Comisia a hotărât să nu fie audiat, unul singur a vrut să vină şi Ponta. S-a dat un vot, nu a fost majoritate.Iniţiatorul nu este domnul Ponta, ci Ministerul Marilor Proiecte”, a mai spus Vâlcov.
 

Citește și: