14 vizualizări 14 dec 2008

Semnarea în cadru festiv a „Parteneriatului pentru România” şi rezolvarea problemei UDMR (care a fost forţată să aleagă opoziţia) au deblocat procesul cel mai arzător al negocierilor: împărţirea fotoliilor guvernamentale. Gândul vă prezintă, în continuare, cele mai importante lucruri negociate, până aseară, între PD-L şi PSD.

Împărţeala definitivă a ministerelor urma să aibă loc în cursul nopţii de duminică respectându-se noua schemă a guvernului care e prevăzută într-o anexă secretă a pactului semnat în faţa presei şi denumit „Regulament pentru funcţionarea coaliţiei la nivel central şi local. Partea care nu deţine funcţia de prim-ministru – PSD deci - va avea drept de primă opţiune pentru una dintre celelalte funcţii de ministru. Repartizarea celorlalte portofolii se va face în sistem paritar, fiecare parte alegând pe rând câte două dintre celelalte funcţii astfel încât numărul miniştrilor ce revine fiecăreia dintre cele două părţi să fie egal. Primul ministru poate propune motivat revocarea unui ministru numai după consultarea prealabilă a conducerii celeilalte părţi şi cu confirmarea în aceleaşi condiţii a Biroului Politic de Coordonator Central (BPCC), se arată în anexele Pactului pentru România. Această prevedere este deja înţeleasă diferit de cele două partide – democrat-liberalii susţin că PSD nu va avea drept de veto în ceea ce priveşte revocarea miniştrilor, social-democraţii susţin neoficial contrariul.

Schema Guvernului şi titularii de portofolii au fost două subiecte aprins dezbătute în presa ultimelor săptămâni, aprig negociate în cadrul fiecărui partid, dar puţin discutate la întâlnirile dintre partide. S-au negociat, în schimb, două principii care, în esenţă, vor jalona relaţia dintre noii aliaţi.

•În primul rând, părţile au agreat un sistem în care să se deranjeze cât mai puţin unul pe celălat, astfel încât să apară cât mai puţine tensiuni, iar guvernarea să dureze patru ani – sistemul spune că partidul care are alocat un domeniu, îl gestionează până la capăt. De pildă, Agricultura va avea un ministru, secretari de stat, structură ministerială de la acelaşi partid, mai puţin un singur secretar de stat care va fi de la parteneri. „Nu urmărim să ne înfrăţim, nu mergem pe un sistem de alianţă atât de strâns cum a fost cel cu liberalii. Cum şi cu ei au fost atâtea discuţii şi contre între secretari de stat şi ministere, am decis că acest sistem este cel mai eficient”, ne-a explicat unul dintre liderii PD-L preferinţa pentru această împărţeală.

•S-a mers cu „principiul monocolor” şi mai departe, astfel încât şi comisiile parlamentare – care, printre atribuţii, au şi un rol de control asupra structurii guvernamentale căreia îi corespunde – să fie alocate aceluiaşi partid. Translatată în teritoriu, schema – cerută insistent de baronii locali ai PSD – spune că, în judeţe, şeful Consiliului judeţean şi prefectul vor fi, de acum încolo, din aceeaşi tabără, chit că prefecţii sunt de ceva vreme funcţionari publici. Această prevedere a creat unele nemulţumiri în interiorul PD-L, acesta fiind şi motivul pentru care vicele Cezar Preda a votat împotriva construcţiei cu social-democraţii, cealaltă împotrivire aparţinându-i lui Costică Canacheu. Preda, care provine dintr-un judeţ dominat de PSD, cu care se află în război, a avut o ieşire dură în timpul şedinţei Colegiului Director, admonestându-şi colegii că au împărţit ţara în două – în roşu şi în portocaliu.

•Al doilea principiu este cel al independenţei Justiţiei. Chiar dacă PSD, prin vocea lui Victor Ponta, care doreşte portofoliul pentru sine, a cerut renunţarea la această „minciună”, argumentând că, în orice Guvern, funcţiile sunt politice, prin urmare şi portofoliul Justiţiei este unul politic, principiul unui ministru independent a fost, sâmbătă, agreat de ambele părţi. Se pare că insistenţa lui Traian Băsescu pe acest subiect a făcut ca PD-L să revină în forţă în nişte negocieri în care PSD părea că-şi arondase ministerul Justiţiei.

Surse din cadrul echipelor de negociatori au declarat, ieri, pentru Gândul, că „Justiţia va face obiectul unei discuţii separate”, neintrând în algoritmul de „tragere” a ministerelor, iar titularul va fi un independent agreat de ambele partide, nominalizarea Monicăi Macovei fiind însă exclusă. În acest caz, Elena Udrea este favorită pentru a prelua funcţia de preşedinte a Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, deşi şi Victor Ponta îşi doreşte acestă poziţie. Udrea a mai lăsat colegilor de partid că şi-ar dori Ministerul Turismului, după ce, împreună cu Radu Mazăre, a lucrat la acest capitol din proiectul de guvernare viitor.

Ministere care se sparg, ministere care se creează

În atari condiţii, primele discuţii serioase despre ministere şi împărţirea lor s-au purtat de abia începând cu seara de sâmbătă. În cadru restrâns, Theodor Stolojan le-a prezentat lui Mircea Geoană şi Emil Boc varianta sa de Guvern, construit pe schema actualului Executiv, estimând că va conduce în jur de 20 de ministere. Mircea Geoană i-a prezentat varianta PSD de Guvern, care are 19 ministere. Ultima variantă de ministere pusă pe hârtie include şi trei posturi de ministru delegat – pentru Buget, pentru activitatea de cercetare, pentru reforma administrativă, la care se adaugă cel de ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

Cea mai importantă schimbare dorită de ambele partide vizează spargerea Ministerului Eco­nomiei şi Finanţelor. Minis­te­rul Finanţelor ar rămâne de sine stătător, la care se va adăuga un altul – Ministerul Ener­giei, Industriei şi Resur­selor. Domeniul economic mai include un portofoliu – al Comerţului, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri. Partea de Turism din actualul minister al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului, Turismului şi Profesiilor liberale ar urma să fie un minister nou, unde Radu Mazăre urmăreşte să îşi pună un apropiat. Cel mai important minister economic agreat de pesedişti şi pedelişti ar urma să fie cel al Industriei şi Energiei, dar el era în stand-by, din cauza opoziţiei lui Traian Băsescu. Un alt minister nou creat va fi al Tineterului şi Sportului, unde fiecare partid ţine să-şi pună un reprezentant din generaţia tânără – Monica Iacob Ridzi sau Nicolae Bănicioiu.

Discuţii au existat şi despre spargerea Ministerului Administraţiei şi Internelor (dedicat lui Vasile Blaga), caz în care ministerul Administraţiei ar urma să se unească eventual cu actualul minister al Dezvoltării şi Locuinţelor. Un nou minister va fi şi cel pentru Afaceri Europene. În privinţa vicepremierului, lucrurile nu erau tranşate. Pesedistul Ilie Sârbu dorea această funcţie, dar îşi negocia cu pedeliştii şi cu Theodor Stolojan „greutatea” portofoliului. Sârbu dorea să aibă în coordonare o parte dintre agenţiile aflate sub primul ministru, precum şi Secretariatul General al Guvernului. Deocamdată PSD nu a obţinut decât dreptul la un secretar general adjunct al Executivului. În cazul în care funcţia se dovedea a fi una onorifică, Sârbu anunţase că va prelua un minister cu greutate, posibil Agricultura.

Ministerul Energiei – respins de Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu se opune înfiinţării unui Minister al Energiei, deşi varianta este agreată atât PD-L, cât şi de PSD. După cum ne-au declarat surse democrat-liberale, şeful statului şi-a manifestat pe faţă opoziţia la întâlnirea de sâmbătă, de la Clubul Diplomaţilor, cu parlamentarii partidului. „Nu înfiinţati ministere pentru persoane!”, ar fi spus Băsescu, referindu-se generic la intenţia liderilor partidului de a-şi răsplăti apropiaţii cu posturi în viitorul Cabinet. Se pare că preşedintele bătea apropouri la Adriean Videanu, principalul susţinător al înfiinţării Ministerului Energiei, pe care l-ar vedea condus de fostul vicepremier Gheorghe Pogea.

Într-o discuţie în cerc restrâns, Băsescu ar fi spus că eventuala creare a unui astfel de minister ar face lucrurile mai uşoare pentru „băieţii deştepţi” din energie şi că el nu are de gând să asiste, anul viitor, la creşterea articială a preţului şi să nu poată face nimic. Enervat, Băsescu a ameninţat chiar că, dacă se trece peste voinţa sa, nu va semna decretul de numire a ministrului pe acest post. Un Minister al Energiei este dorit şi de pesedişti, dar, mai ales, de conservatori, pentru un om al lui Dan Voiculescu, despre ale cărui afaceri în domeniu s-a scris în ultimii ani. "Asistăm la un moment cu adevărat istoric. După douăzeci de ani, două forţe politice aparent ireconciliabile au înţeles să îşi unească eforturile", a spus liderul PSD Mircea Geoană, cu Marian Oprişan în spate. De altfel, într-o declaraţie dată presei, baronul de la Vrancea a făcut referire chiar la momentul Revoluţiei din 1989.

De la poza de familie pesedistă au lipsit Ion Iliescu şi Adrian Năstase. "Am semnat, astăzi, Parteneriatul PDL şi PSD, nu pentru a reface trecutul, ci pentru a da un viitor stabil românilor", a spus şi preşedintele PD-L Emil Boc, secondat de întreaga conducere democrat-liberală, care s-a organizat la ieşirea din sala grupului parlamentar din Cameră “cu organizaţiile fruntaşe în faţă”, după cum a dat indicaţii Emil Boc. Şefa unei astfel de filiale fruntaşe, Roberta Anastase, este favorita democrat-liberalilor pentru postul de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Citeşte în ediţia de astăzi şi:

Verestoy Attila, vocea opoziţiei: „Mi-e teamă că acum banul public se va redirecţiona către alte zone“

Vicepreşedinţia CSAT şi vicepremierul puternic – poveşti de adormit PSD

Băsescu a ameninţat PD-L că nu mai candidează la prezidenţiale dacă Guvernul nu performează

Ion Iliescu: „Se va face un fel de fifty-fifty răspunderea celor două partide”

Geoană şi Boc au semnat Pactul - pentru România şi anexele secrete - pentru ei

Citește și: