Sorina Ionaşc
585 vizualizări 25 iun 2015

După ce gândul a relatat situaţia unui proiect de lege, prin care parlamentarii vor să-şi deschidă o portiţă prin care să poată face parte din conducerea unor societăţi comerciale, fără a fi incompatibili, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) trage un semnal de alarmă şi susţine că o astfel de modificare a regimului incompatibilităţilor nu este de dorit pentru că poate împiedica lupta anticorupţie, iar acest lucru ar putea fi relevat şi în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

"Considerăm că nu se poate exercita, în deplină legalitate, o funcţie de demnitate publică care obligă la respectarea principiului interesului naţional, dacă în acelaşi timp persoana este angrenată şi are interese şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea acestor două calităţi, respectiv cea de parlamentar şi cea de persoană deţinând anumite calităţi în cadrul unei societăţi comerciale, ar duce la atingerea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept", a transmis ANI.

Inspectorii de integritate au criticat de la bun început modificarea propusă, într-o altă formă decât cea adoptată de comisia juridică a Senatului. Acum, când formularea aleasă este, în continuare, problematică, ANI atrage, din nou, atenţia iniţiatorilor, precizând că un demnitar nu poate fi şi în conducerea societăţilor comerciale, indiferent dacă au sau nu profit.

"În forma actuală a art. 82 din Legea nr. 161/2003, legiuitorul a stabilit foarte clar care sunt incompatibilităţile aplicabile calităţii de parlamentar, neavând nicio relevanţă dacă acesta a exercitat, în fapt, calitatea care îi aduce starea de incompatibilitate raportat la calitatea de parlamentar, a desfăşurat sau nu vreo activitate în cadrul societăţii comerciale, sau dacă respectiva societate comercială a realizat sau nu a realizat vreun venit. Mai mult, opinăm că nu se justifică promovarea unui act normativ care are ca efect aducerea în legalitate a unei situaţii de incompatibilitate, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanţelor de judecată există litigii având ca obiect incompatibilitatea prevăzută de art. 82 din Legea nr. 161/2003, litigii în care instanţele de fond au menţinut ca temeinice actele emise de Agenţia Naţională de Integritate, în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor legale", a completat ANI, în punctul de vedere transmis.

Forma actuală a legii

 “Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile […]” - articolul 82, alineatul 1, legea 161/2003.

Forma aprobată de comisia juridică

Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşedinte vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale organizate ce constau în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri, comerţ ori prestarea de servicii ca şi contribuabili activi în sensul reglementărilor din Codul Fiscal, inclusiv băncile […]” - articolul 82, alineatul 1, legea 161/2003.

Parlamentarii încearcă să-şi deschidă o portiţă prin care să revină oficial în conducerile firmelor. Potrivit unei iniţiative de modificare a legii pentru asigurarea transparenţei şi prevenirii corupţiei, un senator sau un deputat scapă de incompatibilitate în condiţiile în care conduce o societate comercială în care nu-şi desfăşoară activitatea în mod „sistematic şi efectiv”. Asta doresc mai mulţi parlamentari, în frunte cu senatoarea PC Cristiana Anghel, sub pretextul că demersul lor vizează uşurarea ”instanţelor de procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”. În realitate însă, sintagma ”sistematic şi efectiv” nu face altceva decât să creeze un cadru legal extrem de vag care îi poate scăpa pe unii deputaţi şi senatori de incompatibilităţi, dându-le liber la afaceri. Proiectul de lege va fi votat miercuri, în plenul Senatului, şi are raport de admitere din partea comisiei juridice. Guvernul nu a emis un punct de vedere concret, lăsând decizia pe mâna parlamentarilor şi recomandând senatorilor să aibă în vedere modificări clare, care să nu afecteze raportul pe justiţie al Comisiei Europene.

”Este o lege anti-sistem”, a acuzat opoziţia. De altfel, nici pesediştii nu sunt foarte convinşi de formularea aleasă. Deşi în comisia juridică a votat pentru acest proiect, senatorul Ioan Chelaru susţine, pentru gândul, că formularea este vagă şi există posibilitatea ca unii parlamentari să scape de incompatibilitate tocmai din cauza ambiguităţii textului legislativ.

Problemele din amendamentul adoptat de comisia juridică

Sintagma ”sistematic şi efectiv” este una extrem de vagă, atenţionează specialiştii contactaţi de gândul. Şi din acest motiv, lasă loc la interpretări atât pentru inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, cât şi pentru instanţele de judecată. Cum nici Codul fiscal, nici Codul de procedură fiscală nu definesc concret activitatea ”sistematică şi efectivă”, practic orice firmă care are contracte sporadice, deci nu constante, poate fi exceptată din această situaţie. De exemplu, dacă o firmă al cărei obiect de activitate îl reprezintă vânzările are un singur contract pe an, suficient de profitabil cât să-şi facă cifra de afaceri, atunci firma respectivă are o activitate efectivă, dar nu şi sistematică.

Altfel spus, prin amendamentul adoptat de comisia juridică, senatorii şi deputaţii sunt liberi să facă parte din conducerea unei societăţi comerciale cu o activitate ocazională şi, prin urmare, scapă de incompatibilitate.

La nivel oficial, intenţiile proiectului de lege, după cum se arată în expunerea de motive, sunt cu totul altele.

”Reglementarea propusă este motivată de necesitatea eliminării multor procese care apar datorită unor neglijenţe, ceea ce duce inutil la consum de timp şi bani. Sunt foarte multe cazuri când s-au înfiinţat societăţi comerciale care nu au funcţionat niciodată şi chiar s-a uitat de ele. Aceste situaţii au fost constatate de ANI, care, conform legislaţiei actuale, sunt considerate ca stări de incompatibilitate. Pentru rezolvarea acestor situaţii, trebuie urmată o cale destul de lungă, plecând de la instanţele judecătoreşti din teritoriu, până la Înalta Curte de Casaie şi Justiţie. Considerăm că modificarea propusă elimină multe procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”, se arată în expunerea de motive.

Cu alte cuvinte, iniţiatorii susţin că s-au gândit la parlamentarii care au uitat  să-şi închidă firmele inactive, odată cu câştigarea mandatului de deputat sau senator.

Iniţatori: Anghel Cristiana-Irina - senator PC;  Banias Mircea-Marius - senator PC; Butunoi Ionel-Daniel - senator PSD; Duruţ Aurel - senator PSD; Marin Nicolae - senator PSD; Mihai Cristian-Dănuţ - senator PC; Mocanu Victor - senator PSD; Păran Dorin - senator PNL; Saghian Gheorghe - senator PSD; Cioată Cezar - deputat PC; Deaconu Mihai - deputat PP-DD; Galan Constantin - deputat Independent; Irimie Vicenţiu-Mircea - deputat PC; Moldovan Ioan - deputat PC; Negruţ Cornelia - deputat PC; Tănăsescu Claudiu-Andrei - deputat PC.

Citește și: