Cristian ANDREI
Andrei Luca POPESCU
39505 vizualizări 6 aug 2012

Liderii USL încearcă să reducă numărul persoanelor care au dreptul să fie pe listele electorale permanente, în aşa fel încât să atingă cvorumul de prezenţă necesar validării referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Strategia USL este să îi scoată de pe listele electorale permanente pe toţi românii plecaţi în străinătate. Numărul acestora, alături de cel al persoanelor decedate care se află pe listele electorale, s-ar ridica, după calculele USL, la aproximativ 2 milioane de persoane.

"Listele electorale permanente şi cele speciale sunt lucruri total diferite. Din 2004, de când Evidenţa Informatizată a trecut la autorităţile locale administraţia a rămas în urmă. Sigur că nu sunt 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot. În realitate nu suntem 18,2 milioane, dar administraţia noastră nu a ţinut pasul cu aceste schimbări. Sunt foarte multe lucruri de făcut, nu doar pentru cei care s-au mutat definitiv în străinătate şi nu s-au făcut procedurile de rigoare", a declarat premierul Victor Ponta la un post de televiziune.

Cele două categorii de "stranieri"

Românii plecaţi în străinătate se împart în două categorii, din punct de vedere administrativ: cei cu domiciliul sau reşedinţa declarate în străinătate şi cei plecaţi fără forme legale, cu domiciliul rămas în acte în România. Prima categorie însumează aproape 500.000 de români, conform premierului Victor Ponta. Ministrul demisionar al Administraţiei, liberalul Victor Paul Dobre, a explicat pentru gândul că aceştia, aproape în întregime, nu se mai află pe listele electorale permanente încă dinaintea referendumului din 29 iulie, astfel că nu ar conta în socotelile USL pentru reducerea masei de electori. Curtea Constituţională a decis că această categorie de români plecaţi din ţară nu au ce căuta pe listele electorale permanente, ei votând pe listele suplimentare din ţările unde domiciliază.

Cea de-a doua categorie de români aflaţi în străinătate se află acolo fără forme legale sau nu şi-au îndeplinit formalităţile privind reşedinţa, astfel că în acte ei apar cu domiciliul în România. USL urmăreşte să îi scoată şi pe aceşti români de pe listele electorale permanente, susţinând că nu se mai poate spune că ei au domiciliul în România.

Înaintea referendumului, reprezentanţii Ministerului de Interne şi al Administraţiei au precizat că pe listele electorale sunt înscrise 18,2 milioane de persoane. Pentru a fi îndeplinit cvorumul de prezenţă la referendum ar fi trebuit să voteze 9,1 milioane de persoane. La referendumul din 29 iulie s-au prezentat 8,4 milioane de persoane, iar Curtea Constituţională a cerut autorităţilor să stabilească care este numărul exact de alegători înscrişi pe listele electorale permanente, aşa cum au fost ele actualizate până pe 29 iulie.

USL vrea doar românii de pe listele electorale permanente

Cu toate acestea, USL doreşte să reactualizeze listele electorale permanente printr-un mini-recensământ, iar noile date să fie trimise la CCR. Strategia celor de la USL prevede ca cvorumul de prezenţă la referendum să fie stabilit doar pe baza persoanelor înscrise în listele electorale permanente, nu şi pe cele suplimentare. Cei de la USL invocă articolul 26, alineatul 2 din legea 35/2008.

Legea 35/2008 prevede la articolul 26, alineatul 2 că listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

"Nu au ce căuta pe listele electorale permanente cetăţenii cu domiciliu în străinătate, nu au ce căuta persoanele decedate. Trebuie să se facă anchete sociale acolo unde sunt 2.000 de persoane la o adresă, nu au ce căuta pe listele electorale cetăţenii români ale căror drepturi electorale au fost suspendate după decizii judecătoreşti. Dacă persoana lucrează de mai mult timp în Italia, Spania, nu poate avea domiciliul în România", a spus senatorul Dan Şova, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.

Potrivit celor de la USL, numărul celor de pe listele electorale permanente nu este identic cu numărul tuturor românilor care au drept de vot.

Astfel, pe lista electorală permanentă trebuie să apară "numai persoanele care domiciliază efectiv în localitatea unde se face efectiv lista electorală permanentă". Calculele celor de la USL indică faptul că prin această periere a listelor permanente vor dispărea peste două milioane de persoane.

"Mihai Răzvan Ungureanu, ca şef al SIE, nu ştia că sunt 500.000 de persoane cu paşaport care nu au ce căuta pe listele electorale permanente", a spus Şova. Potrivit liderilor USL, toţi cetăţenii cu drept de vot au putut vota la referendum, dar cvorumul de prezenţă se stabileşte doar din cei prezenţi pe listele electorale permanente în conformitate cu articolul 17 din legea referendumului.

Ce a spus Curtea Constituţională

În hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, privind contestaţiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României, Traian Băsescu, judecătorii Curţii Constituţionale au scris:

"În cadrul controlului a priori de constituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, a constatat că aceasta este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente".

USL susţine că prin această hotărâre Curtea Constituţională a decis să fie luate în considerare doar persoanele aflate pe listele electorale permanente. Curtea Constituţională a explicat, în motivare, că pe aceste liste electorale permanente nu îşi au locul românii care şi-au declarat un domiciliu în străinătate, fără însă să vorbească despre restul românilor plecaţi în străinătate, dar care şi-au păstrat domiciliul declarat în România.

Tot Curtea Constituţională susţine că persoanele cu domiciliul în altă ţară nu sunt înscrise în listele electorale permanente, iar ele nu pot influenţa cvorumul legal de participare la referendum.

Curtea Constituţională a revenit ieri cu o completare prin care defineşte astfel listele electorale permanente conform legii 370/2004. Potrivit acesteia listele electorale permanente sunt listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Victor Alistar a declarat că această completare a fost luată de Curtea Constituţională fără să existe cvorum de şedinţă, deoarece patru din cei nouă judecători se află în concediu.

"Să adaugi un întreg alineat, nu este o practică uzuală. Am cerut noi date de la Curtea Constituţională, mai ales că această completare nu este semnată de preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean, ci în numele său", a declarat premierul Victor Ponta.

Colectivul lui Duşa şi Stroe

Noul ministru de Interne, Mircea Duşa, şi cel delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, au primit misiunea de a instrui primarii ce să cuprindă listele electorale permanente.

"Domiciliul declarat al persoanei fizice trebuie însoţit de ancheta socială pe teren făcută de organul de poliţie. Dacă s-ar fi făcut vreodată această anchetă nu am fi avut 2.000 de persoane la o singură adresă", a adăugat Dan Şova.

De asemenea, primarii PDL au fost avertizaţi că vor avea probleme penale dacă nu vor actualiza listele electorale permanente.

Citește și: