592 vizualizări 14 oct 2007

UDMR a împărţit, oficial, sâmbătă la Târgu Mureş, România în 15 regiuni. Pentru a mai elimina din eventualele comentarii şi atacuri, maghiarii le-au numit „regiuni de dezvoltare economică”, ei arătându-se preocupaţi, în egală măsură, atât de redesenarea zonelor din Ardeal cât şi de celor din Moldova sau Oltenia. Proiectul a fost prezentat public chiar de preşedintele Uniunii, Marko Bela. Motivând că toate judeţele ţării ar fi nemulţumite de actuala împărţire administrativ-teritorială, liderul UDMR a arătat că noua clasificare a regiunilor vine, de fapt, în beneficiul tuturor.


„Cineva trebuie să spargă gheaţa şi noi ne-am asumat această menire şi ştim că vor exista şi critici. Dar propunerea noastră se referă la toată societatea”, a spus Marko, legându-se şi de faptul că prin reorganizarea regiunilor se va obţine un randament mai mare în absorţia fondurilor europene.

Dincolo de interesul afişat de maghiari pentru împărţirea echitabilă a fondurilor euro­pene la nivelul întregii ţări, reorganizarea judeţelor i-ar ajuta pe aceştia să-şi ducă mai uşor la îndeplinire un plan mai vechi: trasarea unor graniţe în jurul Ţinutului Secuiesc. Potrivit hărţii României concepută de UDMR, judeţele Mureş, Harghita şi Covasna formează o singură regiune. Autonomia teritorial-administrativă a celorlalte zone ar atrage autonomia teritorial-administrativă a Ţinutului Secuiesc.

„A venit vremea să se vorbească liber şi răspicat despre autonomie“

Mai mult, Marko Bela a vorbit, la Târgu Mureş, şi despre posibilitatea creării unei reţele de Parlamente regionale. Cu toate acestea, el a insistat că regiunile de dezvoltare economică nu au nici o legătură cu autonomia. „Nu vrem să ducem mai departe un concept prăfuit, ci vrem ca, la crearea regiunilor, să se ţină cont de tradiţie, de cultură. Cei care nu ţin cont de aceste aspecte nu vor putea contura regiuni de dezvoltare adecvate”, a declarat liderul Uniunii.

El a apreciat că este timpul să se vorbească liber şi raţional pe acest subiect, deoarece cu actualele unităţi administrative este dificilă realizarea unor regiuni eficiente. „Atunci când vorbim de autonomie, de regiuni, să nu uităm de unde am plecat. Când solicitările noastre de autonomie teritorială sunt negate, ne confruntăm cu persistenţa acestei gândiri. Să ne imaginăm regiunile în sensul de a transforma în unităţi administrative de sine stătătoare regiuni care să coincidă cu tradiţiile şi viitorul şi în cadrul acestora trebuie să înfiinţăm Regiunea Secuimii”, a continuat Marko.

„Ţinutul secuiesc - o zonă tradiţională“

În opinia acestuia, Ţinutul Secuiesc este „o zonă tradiţională”, iar „a detaşa interesul economic de tradiţii şi cultură e o prostie”.

Preşedintele UDMR a precizat că proiectul privind noile regiuni de dezvoltare reprezintă „o ofertă politică făcută partidelor”, care va fi prezentată, din această săptămână,  şi instituţiilor statului, dar şi oficialilor de la Bruxelles. Marko a adăugat că va lansa în discuţie acest subiect, pentru a vedea pe ce bază trebuie clădită „o ţară cu totul şi cu totul diferită”.


„Nu vrem să ducem mai departe un concept prăfuit, ci vrem ca, la crearea regiunilor, să se ţină cont de tradiţie, de cultură. Cei care nu ţin cont de aceste aspecte nu vor putea contura regiuni de dezvoltare adecvate”  -   Marko Bela (preşedintele UDMR)

 

Citește și: