Roxana Preda
Ştefan Pană
15882 vizualizări 10 sep 2015

Mandatul României va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stablite astfel de cote şi că este nemulţumit de anunţul Comisie Europene, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis.

"Am luat act cu oarece nemulţumire de anunţul Comisiei Europene" a spus preşedintele Iohannis.

Şeful statului a precizat că a discutat joi cu ministrul de interne care va participa la JAI, iar "mandatul lui este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii".

Iohannis a mai spus că decizia CE nu va duce la rezolvarea situaţiei.

"Nu considerăm că este oportun să vorbim despre cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre", a mai spus Iohannis.

În opinia preşedintelui, cotele obligatorii "calculate într-un mod foarte birocratic", fără consultare, nu vor rezolva problema imigranţilor, iar un astfel de proiect ca cel prezentat de CE nu era necesar "în această fază".

"Aici nu vorbim de cifre. Este vorba de oameni, şi nu de piese care trebuie numărate, vorbesc de imigranţii care vin în Europa. În al doilea rând, este vorba de o solidaritate europeană, iar România şi-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci şi prin oferta de a primi un număr mare, pentru noi, de refugiaţi, ceea ce nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre", a conchis Iohannis.

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri un nou pachet de propuneri în vederea gestionării afluxului de refugiaţi şi imigranţi care ameninţă să copleşească resursele şi coeziunea Uniunii Europene (UE), relatează DPA care prezintă principalele componente ale acestui pachet.

Potrivit acestui document, CE cere României să găzduiască 6.351 de azilanţi. Potrivit acestui plan de cote obligatorii, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane - 31.443 şi, respectiv, 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele - cu 14.931, 9.287 şi, respectiv, 7.214 de azilanţi, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are ca criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre.

Cum au votat europarlamentarii români la propunerea CE

Europarlamentarii români au exprimat 15 opţiuni "pentru", două "împotrivă" şi opt abţineri la votul din PE referitor la propunerile Comisiei Europene privind cotele de repartizare a imigranţilor, iar alţi şapte eurodeputaţi români nu au votat.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul PE, Victor Boştinaru, Daniel Buda, Andi Cristea, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Monica Macovei, Ramona Mănescu, Sigfried Mureşan, Norica Nicolai, Emilian Pavel, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Claudiu Tănăsescu, Adina Vălean şi Renate Weber au susţinut rezoluţia privind cotele obligatorii de migranţi.

Csaba Sogor şi Iuliu Winkler au votat împotrivă.

Doru Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Victor Negrescu, Laurenţiu Rebega, Daciana Sârbu, Mihai Ţurcanu şi Traian Ungureanu s-au abţinut de la vot.

Cristian Buşoi, Viorica Dăncilă, Marian-Jean Marinescu, Sorin Moisă, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu şi Claudia Tapardel nu au votat.

Parlamentul European a aprobat joi propunerile Comsiei Europene privind gestionarea crizei refugiaţilor, inclusiv repartizarea a 160.000 de imigranţi între statele membre ale blocului comunitar, informează un comunicat al Legislativului european.

Noile propuneri privind managementul migraţiei, inclusiv relocarea a 120.000 de solicitanţi de azil în interiorul UE - în plus faţă de propunerea din mai privind relocarea a 40.000 de persoane -, un mecanism permanent de distribuţie, o listă a ţărilor de origine sigure, care să faciliteze repatrierile rapide ale solicitanţilor de azil ale căror cereri au fost refuzate şi modalităţi legale de migraţie către UE, au fost propunerile prezentate de Comisie şi dezbătute în Parlament joi.

În urma dezbaterii, eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie pe această temă cu 432 de voturi pentru, 142 împotrivă şi 57 de abţineri.

Dezbaterea a debutat cu intervenţiile ministrului luxemburghez al muncii, ocupării forţei de muncă, economiei sociale şi solidarităţii, Nicolas Schmit, ale prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, ale şefului diplomaţiei UE, Federica Mogherini, şi ale comisarului pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos. Deputaţii au luat apoi cuvântul, prezentând poziţia grupurilor politice din Parlament.

Deputaţii au cerut insistent statelor membre să acţioneze şi i-au felicitat pe cetăţenii europeni pentru primirea călduroasă a refugiaţilor.

După dezbatere, cei mai mulţi dintre deputaţi au fost de acord cu propunerea din mai pentru relocarea a 40.000 de solicitanţi de azil, cu condiţia ca Parlamentul să fie consultat înaintea intrării în vigoare a acestei măsuri. Aceeaşi procedură va fi aplicată şi în cazul relocării a 120.000 de solicitanţi de azil suplimentari. În ceea ce priveşte mecanismul permanent, Parlamentul şi Consiliul vor decide pe bază de egalitate.

 

Citește și: