Cristian ANDREI
18910 vizualizări 16 ian 2013

Sub pretextul modificării statutului senatorilor şi deputaţilor pe motiv de reducere a cheltuielilor, parlamentarii se pregătesc să modifice şi prevederile legale în materie de ridicare a imunităţii. Astfel, potrivit draftului negociat de liderii grupurilor parlamentare pentru modificarea legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului trebuie "să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată", dar şi "probele relevante" pentru care se solicită o astfel de măsură.

Aceeaşi procedură este prevăzută şi pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari.


PLUS: Cum şi-au construit parlamentarii o Justiţie pe persoană fizică. ”Să răspundă bandiţii ăştia care săvârşesc fapte penale”

PLUS: Lista parlamentarilor cu probleme de integritate

PLUS: De ce se grăbesc parlamentarii să-şi blindeze imunitatea. Cei 23 de aleşi care sunt cercetaţi, au dosare penale pe rol sau aşteaptă o sentinţă definitivă


Totodată, în draft se detaliază situaţia incompatibilităţilor aleşilor, prevederile apărând după scandalul în care a fost implicat fostul senator Mircea Diaconu. Parlamentarii negociază şi lista privilegiilor pe care urmează să le aibă aleşii. În noul Statut, va apărea şi un amendament special în privinţa jurământului de credinţă. Legea urmează să fie votată săptămâna viitoare, negocierile între partide continuând asupra formei finale a Statutului aleşilor.

Ce prevede legea actuală şi cum ar putea fi modificată

În forma actuală, legea prevede că: "cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei".

În forma propusă de parlamentari, procedura, prevăzută la articolul 24, se modifică astfel: "cererea ministrului justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate".

Dacă în forma actuală se prevede că membrii Comisiei Juridice trebuie să întocmească un raport în termen de trei zile, în noua lege "raportul comisiei va face referiri punctuale la temeiul legal, motivele concrete, precum şi la probele înaintate".

Modificări va suporta şi procedura în cazul cererii de urmărire penală pentru un ministru care îşi are calitatea de deputat sau senator.

PROIECTUL PRIVIND MODIFICAREA STATULUI DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

În propunerea de modificare a legii se prevede că "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, să ceară începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui ministru care are şi calitatea de deputat sau de senator. Solicitarea trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică începerea urmăririi penale. Solicitarea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate".

Şi aici se face referire ca Raportul comisiei juridice să facă "referiri punctuale la temeiul legal, motivele concrete, precum şi la probele înaintate, se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi". Acest articol se aplică şi foştilor miniştri care au calitatea de deputat sau senator pentru faptele săvârşite în calitate de ministru.

ANI modifică Statutul deputaţilor şi senatorilor

În propunerea de modificare a Statului, la articolul 7, deputatului sau senatorului îi încetează mandatul în caz de incompatibilitate. Prevederea a apărut explicit în Statut după scandalul în care a fost implicat fostul senator PNL, Mircea Diaconu.

Proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor introduce, pentru prima dată, o sancţiune pentru aleşii aflaţi în conflict de interese şi în cazul cărora a fost emisă o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, respectiv interzicerea participării la lucrări pentru maximum şase luni.

Astfel, în proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, se propune introducerea unui nou articol, cu următorul text: "Deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese, constatat prin raportul ANI, rămas definitiv prin neatacare sau prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă se sancţionează disciplinar cu intezicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult şase luni".

Forma finală a modificărilor aduse Statutului senatorilor şi deputaţilor va fi convenită vineri, când se vor depune şi amendamente, va fi asumată de liderii de grup şi va deveni iniţiativă legislativă, urmând a intra în procedură pentru săptămâna viitoare.

Cum se modifică privilegiile parlamentarilor

Suma forfetară a parlamentarilor nu se reduce în noua propunere de Statut, dimpotrivă lăsându-se posibilitatea conducerii Parlamentului de a o mări. Dacă în Statut se precizează că parlamentarii primesc lunar o sumă forfetară echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută, în draftul de modificare a legii se prevede că suma forfetară nu poat fi mai mică de o indemnizaţie şi jumătate brută.

Jurământul doar în limba română

În noua formă a articolului 3 din Legea 96/2006, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor se rosteşte solemn, "în limba română", se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei. În forma actuală a legii, nu exista prevederea privind "limba română".

Apariţia UNPR a modificat Statutul

Apariţia grupului UNPR în timpul legislaturii 2008 - 2012 a iritat USL, motiv pentru care astfel de evenimente neplăcute doresc a fi eliminate. Astfel, dacă noua formă a articolul 34 va fi adoptată, grupurile parlamentare se pot constitui doar din deputaţi, respectiv senatori, care au candidat la alegeri din partea aceluiaşi partid, formaţiune politică, alianţă politică.

Parlamentarii din Ilfov nu mai primesc cazare

Noutatea propusă în privinţa cazării o constituie introduceerea parlamentarilor din Ilfov, pe lângă cei din Bucureşti, pe lista celor care nu primesc cazare sau bani de cazare pe perioada mandatului.

Adio avioane, bun venit la CFR

Dacă în prezent parlamentarii beneficiau de decontarea transportului aerian, pentru a face economii se propune doar decontul pe calea ferată. Şi decontul facturii la carburant a scăzut de la 9l/ 100 km la 7,5 l/100 km.

Citește și: