Cristian ANDREI
8199 vizualizări 28 sep 2011

După ce a anunţat triumfal că a găsit vinovaţii pentru suspendarea fondurilor europene destinate României, Ministerul Dezvoltării Regionale a iertat, la un al doilea control, autorităţi locale pe care, în primă instanţă, le găsise bune de plată pentru nereguli în proiecte cu bani de la UE. gândul a obţinut rezultatele a două controale operate de acelaşi minister asupra aceloraşi subiecţi (respectiv lideri locali care gestionează fonduri europene): dacă pui pe două coloane rezultatele din primul control (cel anunţat public şi popularizat în presă) şi cel de-al doilea control (în curs de finalizare la minister) constaţi că mulţi dintre baronii locali au fost iertaţi de la restituirea unor sume pe care, potrivit primului control, le-ar fi folosit nejustificat, abuziv sau fraudulos şi pe care ar fi trebuit să le dea înapoi.

Cel mai izbitor caz pare cel din Ilfov, unde şeful Consiliului Judeţean, Cristache Rădulescu, a scăpat de o "corecţie" de 10 milioane de euro. Întrebarea care se pune este ce s-a întâmplat între cele două controale şi ce credibilitate mai au instanţele care verifică utilizarea fondurilor europene în România, devreme ce acelaşi minister poate da "erori" de 10 milioane de euro în decurs de o lună.

Pentru elucidarea acestor întrebări, gândul a stat de vorbă cu toate părţile implicate, după cum puteţi citi mai jos. Cei care vor să vadă direct situaţia comparativă dintre primul control şi cel de-al doilea pot merge direct la următorul link: EXCLUSIV / Lista penalizărilor financiare propuse de ministerul Elenei Udrea. Ce nereguli s-au descoperit în fiecare judeţ

Cristache a cerut socoteală. Socoteala de acasă s-a potrivit cu cea din curtea PDL

Pedelistul Cristache Rădulescu, şeful Consiliului Judeţean (CJ) Ilfov, a scăpat "curat" din scandalul fondurilor europene, deşi la un prim control făcut de Ministerul Dezvoltării Regionale, Curtea de Conturi şi Organismele intermediare POR, CJ-ul pe care-l conduce fusese găsit bun de plata a nu mai puţin de 10 milioane de euro. Problema de la Ilfov s-a rezolvat odată cu un al doilea control al ministerului, prin Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, în care "corecţiile" iniţiale au fost anulate. Şi Rădulescu, dar şi reprezentanţii ministerului condus de Elena Udrea susţin că s-a ajuns la această situaţie după ce la dosar au fost aduse documente justificative de la ANRMAP. De remarcat că, după prima verificare, factura primită l-a făcut pe Cristache Rădulescu să vină la Bucureşti şi să le ceară socoteală colegilor de partid, după cum gândul a relatat la vremea respectivă.

Situaţia de la Ilfov ar putea să se repete şi în cazul altor Consilii Judeţene unde iniţial au fost semnalate nereguli. Teleormanul pesedistului Liviu Dragnea are toate şansele să fie următorul pe listă.

Scandal declanşat după auditul Comisiei Europene

Pasul 1. Scandalul fondurilor europene a fost declanşat după auditul Comisiei Europene din această primăvară. Oficialii UE au controlat, prin sondaj, proiectele derulate în mai multe judeţe, descoperind o serie de nereguli în utilizarea fondurilor europene şi au decis suspendarea fondurilor pentru România.

Pasul 2. Blocarea banilor pe Axa 2 a Programului Operaţional Regional a fost urmată de un control din partea Ministerului Dezvoltării Regionale asupra tuturor celor 124 de proiecte din cadrul acesteia. "La cererea Comisiei Europene, în perioada iulie-august 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Autoritatea de Audit (Curtea de Conturi - n.r.) şi Organismele Intermediare pentru Programul Operaţional Regional au întreprins verificări ale achiziţiilor publice realizate de beneficiarii contractelor de finanţare din cadrul Axei Prioritare 2 a POR" a precizat pentru gândul Biroul de presă al Ministerului.

În urma acestui control, Elena Udrea a anunţat, în luna august, că ministerul a propus penalizări de 180 milioane de lei.

Pasul 3. A urmat un nou control, de această dată al Direcţiei Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din minister, care a schimbat lista iniţială a "amenzilor" pentru autorităţile locale.

"Diferenţele dintre propunerile de corecţii financiare înaintate în urma primului control şi corecţiile financiare propuse în urma controalelor derulate conform OUG 66/2011 rezultă din clarificările şi documentele suplimentare prezentate de către beneficiar la cererea echipelor de control. Acolo unde au existat suspiciuni de nereguli s-au declanşat procedurile de verificare, conform OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, verificări efectuate de Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, din cadrul MDRT. Corecţiile financiare aplicate în urma verificărilor vor fi comunicate Autorităţii de Certificare şi Plată din cadrul Ministerului Finanţelor Publice", a precizat, pentru gândul, Ministerul Dezvoltării Regionale.

Cristache Rădulescu: "Concluziile controlului Curţii de Conturi au fost nişte aberaţii, nişte prostii. Nu s-a confirmat nimic"

Şeful CJ Ilfov, Cristache Rădulescu

La Ilfov, în urma primului control al Ministerului Dezvoltării, propunerea de corecţie a fost de 42,5 milioane de lei (aproape 10 milioane de euro), dar în urma celui de-al doilea control, nota de constatare arată faptul că cei din Ilfov nu trebuie să mai returneze niciun leu. "Concluziile controlului Curţii de Conturi au fost nişte aberaţii, nişte prostii. Nu s-a confirmat nimic. La al doilea control, am prezentat toate documentele de ANRMAP. Nu s-a confirmat nimic, nici corecţie, nici nereguli", a fost explicaţia, pentru gândul, a şefului CJ Ilfov Cristache Rădulescu.

Secretarul de stat, Răzvan Murgeanu

Varianta este susţinută şi de secretarul de stat din MDRT, Răzvan Murgeanu. Potrivit acestuia, corecţiile financiare aplicate Consiliului Judeţean Ilfov au fost eliminate, după ce s-a depus contestaţie. "Contestaţia la Ilfov a fost aprobată şi nu i s-a mai aplicat corecţia de 42,5 milioane de lei. Pe prima speţă, pe procedura accelerată, pentru că au adus hârtii de la ANRMAP, care să ateste că procedura a fost corectă, nu li s-a mai dat corecţie", a declarat Murgeanu, pentru gândul.

Secretarul de stat susţine însă că cei din Ilfov au primit totuşi o corecţie financiară din cauza altor nereguli, a cărei valoare este de această dată de peste 4 milioane de lei. CJ a depus contestaţie, însă nu a fost admisă.

"La Ilfov au fost două speţe, procedura accelerată şi a doua articolul 122 din OUG 34 care trata litera i) ca litera j). Litera i) spune lucrări suplimentare, litera j) spune lucrări similare. Consiliului Judeţean Ilfov nu i s-au dat banii pe ce a executat pe 122 cu i) şi nu are decât să-şi plătească lucrările din banii judeţului. În momentul când a fost făcut acest proiect nu veniseră toţi proprietarii din zona Snagovului şi noi nu ştiam care sunt accesele în respectivele terenuri. Şi au venit cu un număr de podeţe şi tubulaturi pentru apă în plus faţă de iniţial spunând că sunt lucrări similare. Noi le-am spus nu. Este acelaşi exemplu ca la Buzău, aveam un precedent şi nu le-am dat şi au făcut din banii lor. Nu i-am decontat bani europeni", a precizat Murgeanu.

Dragnea următorul pe listă

Liviu Dragnea, preşedinte CJ Teleorman

Tot pentru folosirea "nejustificată a procedurii restrânsă accelerată" a fost sancţionat, în primă instanţă, şi Consiliul Judeţean Teleorman, condus de secretarul general al PSD, Liviu Dragnea. Penalizaţi cu 2,5 milioane de lei, cei din Teleorman aşteaptă să fie şi ei iertaţi ţinând cont că au avut aceleaşi nereguli ca în judeţul Ilfov. "Consiliul Judeţean Teleorman a făcut contestaţie şi săptămâna viitoare se va judeca contestaţia", a declarat, pentru gândul, secretarul Răzvan Murgeanu. Potrivit acestuia şi Consiliul Judeţean Buzău, condus de Victor Mocanu (PSD) a primit o penalizare de 5% dintr-un proiect european, valoarea corecţiei financiare fiind de 4.500 de lei.

Controale contestate la minister şi în instanţă

După controlul iniţial, cele mai mari "corecţii financiare" propuse, sume ce trebuie restituite de autorităţile locale pentru neregulile descoperite în derularea proiectelor europene, vizează Consiliile judeţene Dolj (19,5 mil lei), Timiş (13,2 mil lei), Argeş (10 mil lei), Galaţi (10,3 mil lei), Prahova-Dâmboviţa (proiect comun, 4,5 mil lei), Sălaj-Cluj (proiect comun, 10,6 mil lei), Arad (6,3 mil lei), Satu-Mare (6,1 mil lei), Maramureş (6,7 mil lei) şi Teleorman (2,5 mil lei). Alte Consilii Judeţene cu probleme la proiectele europene sunt Iaşi (2,2 mil lei), Brăila (1,9 mil lei), Botoşani (1,2 mil lei), Bacău (960 mii lei), Olt (980 mii), Mureş (830 mii) şi Vrancea (245 mii lei). Nereguli au fost descoperite şi în proiectele europene derulate de primăriile marilor municipii. Topul corecţiilor propuse arată astfel: municipiul Brăila (24,5 mil lei), Craiova (6,4 mil lei), Târgovişte (4,9 mil lei), Botoşani (1,25 mil lei), Bacău (254 mii lei) şi Câmpina (922 mii).

Cel care urmează să negocieze cu Uniunea Europeană deblocare banilor este noul ministru Leonard Orban. Până atunci, autorităţile locale care au primit bani pentru proiectele europene trebuie să restituie suma stabilită drept "corecţie".

Dacă fondurile nu s-au încasat, suma stabilită de Minister drept penalizare urmează să fie acoperită de autorităţile locale din bugetul propriu. Preşedinţii de Consilii Judeţene sau primarii au dreptul să conteste însă "corecţiile" aplicate de Ministerul Dezvoltării. Aceştia susţin la unison că au avut toate aprobările necesare pentru derularea în bune condiţii a proiectelor europene. Propunerile de corecţii financiare pot fi atacate de către aceştia atât pe cale administrativă (contestaţii depuse la Ministerul Dezvoltării), cât şi pe cale judecătorească.

Ministerul Dezvoltării susţine, într-un răspuns pentru gândul, că "până în prezent, beneficiarii au depus contestaţii pentru următoarele proiecte": reabilitare DJ101G Tătărani (DJ 101D) - Brazi-Tinosu-Sirna-Hăbud-Crivăţu (DN1A) km 0+000 - km 24+020, judeţul Prahova, km 24+020-km 30+120, judeţul Dâmboviţa; modernizare DJ 291 B Lozna - Dersca - Mihăileni, KM 7+900 - 20+750; restructurare şi lărgire a drumului judeţean Viziru, Cuza-Vodă, Mihai Bravu; pasaj rutier subteran Oituz - Ştefan Guse, municipiul Bacău, judeţul Bacău; reabilitare DJ506, Cervenia-Vităneşti-Babaita, km 17+400 - km 58+000.

Ministrul Afacerilor Europene: "Situaţia trebuie rezolvată rapid"

Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat la emisiunea "După 20 de ani" că situaţia trebuie rezolvată rapid, în special în domeniul achiziţiilor publice. "S-a convenit ca începând din luna iulie să nu se mai transmită facturi spre decontare până când nu se va modifica întreg sistemul de achiziţii publice", a precizat Orban. Ministrul a adăugat că acest sistem va fi inclus în cel al gestiunii fondurilor comunitare, iar toate aceste modificări vor fi auditate. Întrebat câţi bani poate pierde ţara noastră dacă nu realizează aceste modificări, ministrul Afacerilor Europene a subliniat că "este vorba de toţi banii, în total pe coeziune 20 de miliarde de euro". El a menţionat că o asemenea întrerupere ar însemna că nu mai putem transmite facturi către Comisia Europeană, în prima fază plăţile urmând să fie întrerupte formal pe o perioadă de minimum şase luni.

Citește și: