Anca SIMINA
Cristian ANDREI
6017 vizualizări 3 dec 2013

Chemaţi la Bucureşti înainte de votul final pe buget, preşedinţii de Consilii Judeţene au venit cu o listă întreagă de nemulţumiri şi reproşuri la adresa Guvernului. Cea mai mare supărare pe care liderii din teritoriu o vor pune pe masa lui Victor Ponta la întâlnirea Uniunii Consiliilor Judeţene din România este legată de tăierea cu 25% din 2014 a bugetelor judeţene pentru asistenţă socială.

Printr-un articol al unei OUG publicat pe 15 noiembrie în Monitorul Oficial, fără avertismente prealabile, Guvernul i-a obligat practic pe preşedinţii CJ să pună de la ei un sfert din bugetul asigurărilor sociale care le revine. Suma tăiată reprezintă în multe cazuri şi o optime sau mai mult din bugetul total al unui judeţ.

"E o problemă care se va ridica astăzi aici. Cu 25% şi să-i suportăm noi, consiliile judeţene. Nu ştiu de unde. E puţin probabil că o să facem faţă la această chestiune cu acest buget care-i redus şi faţă de anul trecut", a confirmat preşedintele CJ Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, pentru gândul, nemulţumirea admisă neoficial de mai mulţi dintre colegii săi.

Acoperirea golului înseamnă, potrivit acestora, alte tăieri de la investiţii.

După ce le-a spus de faţă cu ziariştii ce intenţionează, în linii mari, în legătură cu bugetul, Ponta i-a lăsat însă pe preşedinţii CJ cu vicepremierul Liviu Dragnea, motivând că se grăbeşte să-şi schimbe costumul ca să ajungă la întâlnirea de la Cotroceni.

Tăierea lui Ponta, peste capul şefilor CJ

Concret, prin articolul 20 al OUG 103, Guvernul a stabilit că "începând cu anul 2014, finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel mult 75% din necesarul stabilit de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale".

Acelaşi plafon de 75% suportaţi de la bugetul de stat a fost impus şi pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav.

Actul normativ precizează că pentru finanţarea integrală a acestor cheltuieli, "autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să aloce sume din bugetele locale ale acestora, dar nu mai puţin de 25%", iar dacă banii primiţi de la centru reprezintă la final de an mai mult de 75% din total, diferenţa va fi redstituită.

Căncescu, de la Braşov: "Numai de la investiţii poţi să mai tai"

Cu toate că ordonanţa este în vigoare, şefii CJ au venit la Bucureşti să-şi transmită nemulţumirile Guvernului şi să ceară compensaţii.

"E o problemă care se va ridica astăzi aici. Cu 25% şi să-i suportăm noi, consiliile judeţene. Nu ştiu de unde. E puţin probabil că o să facem faţă la această chestiune cu acest buget care-i redus şi faţă de anul trecut", spune preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu.

Efectul acestei decizii este, în opinia sa, tăierea din banii de investiţii, pentru a compensa la asistenţă socială. "De la investiţii, numai de acolo poţi să mai tai. În rest nu ai de unde", explică liberalul declarându-se "total nemulţumit de buget", în general.

Supărările şefilor de Consilii Judeţene vin peste altele, mai vechi. "Eu, ca reprezentant al judeţului sunt total nemulţumit de cuantumul alocărilor. Sumele sunt mai mici. Vreau să vă spun că la 577 am primit anul ăsta din partea Guvernului 10 milioane, am făcut lucrările, lucrări de drumuri în judeţ şi la urmă, când să mergem cu deconturile, s-a anunţat că s-au retras banii de la Ministerul Dezvoltării de către Ministerul de Finanţe. Dintr-un foc, 10 milioane trebuie să îi suportăm noi, că lucrările-s făcute de firme. În schimb, anul viitor sunt alocaţi 6 milioane de lei. Plec din  start cu 4 milioane lipsă. Păi, cu ce fac deszăpezire, cu ce fac reparaţii de drumuri? Cu nimic. Sunt total nemulţumit. E un buget mai mic decât pe vremea lui Boc", calculează Căncescu.

Lider PSD: Se încalcă legea finanţelor publice locale

Nici liderii PSD din teritoriu nu privesc cu ochi buni inţiativa Guvernului. "Legea finanţelor publice locale interzice unei autorităţi centrale să dea o sarcină unei autorităţi locale fără să asigure sursa de finanţare", a declarat pentru gândul un şef de Consiliul Judeţean. Şi liderii de la PNL se opun unei astfel de măsuri luată de la centru fără consultarea liderilor din teritoriu.

Călinoiu, de la Gorj: "Trebuie să ne unim în gândire"

Printre preşedinţii de Consilii Judeţene există însă şi optimişti. PSD-istul Ion Călinoiu şeful CJ Gorj, judeţul în care îşi are colegiul de parlamentar şi Victor Ponta nu se plânge, considerând că se va descurca şi fără cei 25%.

"Am auzit şi eu chestia asta, ca să venim cu aport propriu. M-aş descurca. Când am venit, pe asistenţă socială erau cheltuieli, risipă de cheltuieli cât cuprindea.  În mod deosebit la achiziţii se pierd bani", a susţinut el, pentru gândul.

Din perspectiva lui Călinoiu, "bugetul e cât de cât orientat spre priorităţi". "Ne întindem pătura cât trebuie. Domne, trebuie să ne unim în gândire să nu blocăm şi să eliminăm sincopele", le sugerează el, colegilor nemulţumiţi.

Discuţile din şedinţă: "Ne falimentaţi"

Cel mai vocal împotriva acestei Ordonanţe a fost vicepreşedintele UNCJR, Cristian Adomniţei. După plecarea lui Victor Ponta şi a ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şeful CJ Iaşi i-a transmis vicepremierului Dragnea, singurul oficial guvernamental rămas la discuţii: "ne falimentaţi".

Vicepremierul Dragnea a încercat să potolească supărarea şefilor de Consilii Judeţene, spunându-le că OUG va fi modificată în Parlament. "Faceţi presiune pentru modificarea legii", a fost mesajul lui Dragnea pentru şefii de Consilii Judeţene.

Şefii din teritoriu s-au declarat indignaţi de faptul că de la Finanţe se dau legi care îi afectează, fără să fie consultaţi.

 

Citește și: