Diana Grigore
1179 vizualizări 22 oct 2018

Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente a fost adoptată de senatori cu 79 de voturi ”pentru” şi 17 voturi ”împotrivă”.

Comisia juridică a Senatului aprobase luni raportul de admitere în forma adoptată de Comisia pentru apărare asupra proiectului de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, cu amendamentul lui Traian Băsescu.

”Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA şi SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 04.02.2009", prevede amendamentul lui Traian Băsescu depus la proiectul de lege pentru declasificarea hotărârii CSAT nr 17/2005 privind combaterea corupţiei.

Proiectul fusese iniţiat de Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Drăghici.

”Noi am avut în dezbatere acest proiect de act normativ. Ne-am pronunţat săptămâna trecută pe câteva amendamente aduse de unul dintre iniţiatori. Colegii de la apărare s-au pronunţat de asemenea, dar avem un amendament în plus, formulat în cadrul Comisiei pentru apărare de domnul senator Traian Băsescu, introducerea unui articol şase. Propun un raport de admitere în formula textului aşa cum a trecut la apărare”, a spus preşedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc, în timpul dezbaterilor.

USR a votat împotriva adoptării raportului în cadrul Comisiei juridice a Senatului. Senatorul George Edward Dîrcă s-a declarat nedumerit că Băsescu şi-a dat seama abia acum de nocivitatea protocoalelor. Cazanciuc, i-a replicat, afirmând că probabil Traian Băsescu şi-a dat seama că a greşit. ”Iniţiatorul (Traian Băsescu- n.r.) nu este prezent, dar probabil are o formulă cunoscută, care se numeşte reevaluare. A reevaluat. Şi-a dat seama că a greşit, de aceea ne-a propus nouă un text, pe care colegii din comisie l-au adoptat.”

O altă modificare, a articolului 4, a fost propusă de Mircea Drăghici, deputat PSD: "Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.” Termenul iniţial era de şase luni.

O altă modificare adusă propunerii legislative se referă la revizuirea hotărârilor definitive.

"Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei Instanţe care a soluţionat fondul cauzei", prevede articolul 5.

Traian Băsescu i-a acuzat pe cei care s-au exprimat împotriva proiectului privind declasificarea deciziei CSAT 17/2005 că au anumite interese în protejarea documentelor secrete. ”Cred că astăzi s-a făcut un pas în a sprijini clarificarea a ceea ce, în dezbaterea publică, intră sub incidenţa poveştii statului paralel. Mă bucur că a fost acceptat şi amendamentul pe care eu l-am propus, ca toate planurile comune de acţiune să fie desecretizate şi puse la dispoziţia publicului, exact pentru că acest lucru ar fi de natura de a clarifica în ce măsură au fost aceste instituţii care s-au implicat în justiţie în mod nelegitim. Nu văd de ce unii colegi se opun. Probabil au un mare interes în protejarea acestor secrete”, acuza Băsescu, după adoptarea proiectului legislativ.

Senatorul Cseke Attila a explicat de ce UDMR susţine proiectul.

”Grupul parlamentar UDMR a sprijinit acest proiect legislativ, aşa cum a ieşit cu raportul de admitere din comisie. Evident că nu este o procedură obişnuită într-un stat, declasificarea unor documente secrete. Dar se întâmplă asemenea lucruri când intervin în spaţiul public suspiciuni privind încălcarea unor reglementări privind drepturile omului şi separaţiei puterilor în stat. Ştim bine că aceste suspiciuni există. Singurul remediu este transparentizarea,” a spus Cseke Attila.

USR a votat împotriva proiectului de lege, după ce senatorul Florina Presadă a cerut scoaterea iniţiativei de pe ordinea de zi.

”Trebuie să argumentez votul împotrivă dat de USR. Modificarea legii este mai mult decât o coincidenţă, este o continuare a încercărilor de ştergere a infracţiunilor, pe care unii actori politici, chiar dintre iniţiatori le-au săvârşit. Deşi discutăm în această lege despre principiul transparentizaării, în realitate se oferă acces la informaţii clasificate preşedintelui Comisiei comune de control al SRI, care este un ok numit politic şi care va decide pe persoană fizică dacă face public documentul respectiv sau dacă îl păstrează pentru uzul intern al partidului din care face parte. În acest moment nu există niciun studiu de impact al acestui proiect de lege. Nu a fost consultat CSM şi nici Ministerul Justiţiei cu privire la impactul pe care l-ar produce o asemenea prevedere,” a declarat în plen, senatorul USR George Dircă.

Grupul parlamentar PSD a votat pentru iniţiativă.

”Rămân surprins de argumentaţia împotriva transparenţei în cadrul procedurilor judiciare. Cu alte cuvinte, oamenii pot să meargă în închisoare, oamenii pot fi puşi să plătească mai mult decât au câştigat în viaţa lor, pot fi judecaţi pe baza unor probe la care nu au acces, pentru că ar putea să aibă un impact asupra sistemului judiciar sau al cauzelor deja soluţionate. Este elementar logic că nu poate avea niciun fel de impact revizionabil, din moment ce e vorba de cauze în care instanţele de judecată s-au pronunţat. Problema este dacă avem încredere în sistemul nostru de justiţie sau nu. În realitate, ceea ce propune iniţiatorul este ca procedura să fie dusă tot în faţa instanţelor de judecată. Mie mi se pare anormal să susţinem în continuare, chiar şi în acest moment, că e bine ce au făcut instanţele care s-au pronunţat pe protocoale secrete. Grupul nostru a votat pentru propunerea legislativă, astfel încât să avem certitudinea că s-a înfăptuit un act de justiţie în România,” a declarat după adoptarea proiectului de lege, senatorul PSD Şerban Nicolae.

Proiectul a fost înregistrat în procedură de urgenţă, Senatul fiind prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

 

Citește și: