Cristian ANDREI
14264 vizualizări 11 mai 2015

Senatorii au modificat Codul de procedură penală în sensul că sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu ”indicii temeinice”, pentru votând 88 de senator, iar împotriva 26. Camera decizională este Camera Deputaţilor. 

"Măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o faptă prevazută de legea penală”, se arată în amendamentul votat în Senat. 

”Am văzut un singur lucru, că o majoritate covârşitoare, 88 parcă, la 20. Deci înseamnă că toate grupurile parlamentare au votat pentru, ce se va întâmpla la Cameră vă vom spune când ajunge la Cameră”, a declarat premierul Ponta după votul dat în Senat. 

Alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune", s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală".

Potrivit motivaţiei senatorilor care au iniţiat amendamentul, noua formulare este "mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia".

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de Procedură Penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai "dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală", iar în noul Cod de Procedură Penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

"Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei", se menţionează în motivaţie.

Şi Direcţia Naţionale Anticorupţie (DNA) a reacţionat faţă d propunerile de modificări la cele două coduri, apreciind că acestea ar afecta în mod sever statutul procurorilor.

"Cu referire la propunerea legislativă de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală iniţiată de mai mulţi deputaţi, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficienţa DNA, ar îngreuna identificarea şi pedepsirea infractorilor şi ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar", se arată în comunicatul parchetului.

"Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părţile interesate. De altfel, iniţiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariţia unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate", arată DNA.

Reprezentanţii direcţiei analizează în continuare modificările propuse la Codul de Procedură Penală.

Astfel, modificarea art. 202 prin introducerea condiţiei ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăţia dincolo de orice îndoială este incompatibilă cu natura şi scopul măsurilor preventive, mai spune DNA, arătând că adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice măsură preventivă, în orice cauză, anterior condamnării inculpatului.

De asemenea, modificarea art. 223 cu privire la condiţiile de aplicare a arestării preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei măsuri preventive anterior condamnării, prin introducerea sintagmei "numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârşit o infracţiune".

Totodată, modificarea art. 224 şi 225, prin excluderea denunţului dintre elementele care pot fi avute în vedere la aprecierea unei măsuri preventive este în contradicţie cu principiile procesului penal.

"Legiuitorul nu poate impune unui judecător să se raporteze doar la anumite elemente când apreciază o situaţie de fapt, întrucât acest proces de analiză reprezintă o componentă a procesului de deliberare ce intră în atributul exclusiv al puterii judecătoreşti", argumentează DNA.

Citește și: