Cristian ANDREI
6691 vizualizări 24 apr 2015

Prezenţa, joi, a premierului român la ceremoniile din Turcia care marchează o sută de ani de la bătălia Dardanelelor a fost una discretă, ea neapărând în comunicarea guvernamentală. Informaţiile oficiale nu există, în secţiunea ”ştiri” de pe site-ul gov.ro apărând întrevederea premierului Victor Ponta cu ministrul afacerilor externe şi europene al Marelui Ducat de Luxemburg – 22 aprilie, după care următoarea ştire este datată 24 aprilie – comunicat de presă privind şedinţa comună a guvernelor României şi Bulgariei şi reuniunea trilaterală a prim-miniştrilor României, Bulgariei şi Serbiei. Nicio referire la deplasarea de la Istanbul a premierului român de pe 23 aprilie şi întâlnirea cu preşedintele turc.

Premierul nu notează nici pe Facebook sau Twitter vreun rând despre prezenţa sa la Istanbul şi întâlnirea cu preşedintele Erdogan. 

Site-ul administraţiei prezidenţiale turce alocă însă spaţii mari acestui eveniment în care se aniversează 100 de ani de la bătălia Dardanelelor. În imaginile din Turcia se poate observa cum premierul Victor Ponta se pregăteşte să dea mâna cu preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan.



În timp ce oficialii turci au organizat un Summit al păcii la Istanbul, iar la Gallipoli se pregătea aniversarea celor o sută de ani de la bătălia Dardanelelor, comunitatea armeană critică faptul că aceste ceremonii au fost suprapuse peste un alt eveniment istoric, respectiv genocidul armean. Şi în comunitatea internaţională există o amplă dezbatere despre genocidul armean, mai multe state cerând Turciei să accepte evenimentele începute pe 24 aprilie 1915.

Summit-ul păcii, organizat la Istanbul pe 23 aprilie, la care a participat premierului Ponta, a fost un preambul la manifestările dedicate centenarului bătăliei de la Gallipoli, una din cele mai sângeroase confruntări din primul război mondial, câştigată de turci în faţa armatelor britanice şi neo-zeelandeze. Deşi în fiecare an acest eveniment se sărbătoreşte pe 25 aprilie, anul acesta a fost devansat cu o zi, ceea ce a nemulţumit comunitatea armeană, care acuză oficialii turci că încearcă să suprapună acest eveniment unui alt eveniment istoric: genocidul armean – 24 aprilie 1915.

Vineri, simultan cu ceremoniile din Turcia, în Armenia se comemorează o sută de ani de la genocidul din timpul Imperiului Otoman. La ele participă printre alţii preşedintele rus Vladimir Putin şi cel francez, Francois Hollande.

La summitul de la Istanbul au prezenţi printre alţii premierul neozeelendez John Key, prinţul moştenitor al coroanei britanice, Charles, dar şi preşedintele azer Ilham Aliyev şi  preşedintele irakian Fuad Masum.

Potrivit dailysabah, preşedintele Erdogan va organiza vineri o cină festivă pentru invitaţi, dar premierul Ponta s-a întors în ţară pentru şedinţa trilaterală de guvern de la Craiova.

Mesajul preşedintelui Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis vineri un mesaj cu prilejul comemorării a 100 de ani de la tragedia istorică a armenilor, fără a folosi sintagma ”genocid armean”.

„La un secol de la evenimentele tragice din 1915, aduc un pios omagiu victimelor poporului armean, care a rezistat peste decenii vicisitudinilor istoriei şi grelei încercări de la începutul secolului trecut. Sute de mii de suflete nevinovate au pierit atunci în crima teribilă care a umbrit umanitatea şi care ne obligă astăzi la recunoaştere şi reconciliere.

Comemorarea şi conştientizarea dramei prin care a trecut poporul armean reprezintă astăzi demersuri obligatorii pentru ca lumea noastră să-şi însuşească lecţia trecutului. Totodată, recunoaşterea unei tragedii istorice de proporţiile celei petrecute acum 100 de ani înseamnă un semnal important şi necesar pentru eradicarea urii, intoleranţei, rasismului şi xenofobiei. Respectul pentru victime ne obligă să ne îndreptăm cu toţii gândul către cei dispăruţi şi să ne rugăm în tăcere pentru ei. Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnică în inimile noastre!”, se arată în mesajul preşedintelui.

Turcia şi genocidul armean

Preşedintele turc a avut în această lună o reacţie virulentă împotriva Papei, cerându-i acestuia să nu mai vorbească despre genocidul armean, caracterizând declaraţiile acestuia ”un delir”.

CNN a relatat săptămâna aceasta că preşedintele Barack Obama evită să folosescă sintagma de genocid armean de teamă să nu deterioreze relaţiile cu Turcia pe  fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

În schimb, preşedintele german Joachim Gauck a recunoscut, joi seara, pentru prima dată, genocidul armean, subliniind asupra "coresponsabilităţii" sale în această crimă atribuită aliatului său otoman în timpul Primului Război Mondial, potrivit AFP.

Armenia susţine că aproximativ 1,5 milioane de persoane au fost ucise în timpul primului război mondial, însă numărul este contrazis de Turcia, care nu acceptă folosirea termenului "genocid". Ankara este de acord  că au fost comise atrocităţi, dar susţine că nu au existat încercări sistematice de a extermina poporul armean creştin. 

Preşedintele armean a afirmat că Turcia încearcă să distragă atenţia lumii de la comemorările de la Erevan.

Citește și: