Clarice DINU Cristian ANDREI
Sorina Ionaşc
4600 vizualizări 17 ian 2013

Proiectul de modificare a legii statutului senatorilor şi deputaţilor prin care Parlamentul se transformă practic într-o instanţă de judecată a cererilor de reţinere, arestare şi percheziţie, a fost negociat între liderii USL în biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, draftul fiind apoi transmis celorlalte grupuri parlamentare. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, îi acuză pe cei de la putere că încearcă să-şi subordoneze justiţia. De asemenea, deputatul UDMR, Marton Arpad, consideră că modificările propuse sunt, din punctul său de vedere, "de prisos".

De partea cealaltă, liderul grupului deputaţilor PSD, Marian Neacşu, spune că prin modificările propuse nu se pune "nicio barieră justiţiei", comentând că Parchetul urmăreşte, prin toată dezbaterea, "impactul de presă şi psihologic".

Nicolicea: Până acum, existau comentarii că diverşi îşi bagă nasul şi află ce este în dosar

Deputatul Eugen Nicolicea susţine că noile prevederi din Statutul deputaţilor şi senatorilor nu oferă o super-imunitate parlamentarilor.

"Până acum se trimitea tot dosarul şi existau comentarii că diverşi îşi bagă nasul pe acolo şi află respectivul ce este în dosar. Prin precizările acestea nu mai este nevoie să se trimită dosarul, nu se vor trimite mai multe probe la Parlament. Când trimiţi tot dosarul ai trimis toate probele. Acum este vorba de o cerere de ridicare de imunitate, deci ai doar motivele pentru ridicare de imunitate, nu motivele din tot dosarul", a declarat pentru gândul Nicolicea, care a participat la discuţiile privind Statutul parlamentarilor.

Potrivit acestuia, precizarea "probe considerate relevante" lasă la latitudinea Parchetului să stabilească care sunt probele care au relevanţă. 

"Prin urmare, Parchetul, din o mie de probe, poate trimite doar una sau niciuna. Nici pomeneală de mai multe probe. Am eliminat una din probele care existau să nu se mai trimită tot dosarul şi să îşi bage nasul cineva în dosarul respectiv. Din contră, am lăsat la latitudinea Parchetului să trimită ce crede el", a declarat deputatul USL.

El a explicat că într-o situaţie de luare de mită, nu se cer probele referitoare la infracţiune, ci probele privind intenţia celui acuzat de a fugi sau influenţa martorii.

Lider grup PSD: "Nu punem nicio barieră justiţiei, Parchetul vrea justiţie televizată "

Liderului grupului PSD din Camera Deputaţilor, Marian Neacşu, a precizat că în draftul discutat de liderii de grup din USL s-a discutat "strict şi exclusiv" despre probele pentru motivarea propunerii de arestare şi reţinere preventivă".

"Nu discutăm despre vinovăţie aici. Probele sunt în dovedirea temeiniciei cererii de reţinere, nu a vinovăţiei. Noi nu judecăm procesul omului, nu stabilim noi vinovăţii, dar dacă suntem sesizaţi constituţional cu un aviz conform şi obligatoriu, este clar că trebuie să fim în cunoştinţă de cauză. Nu ne substituim instanţei. Parchetul, prin ministrul Justiţiei, face o solicitare de aviz pentru reţinere şi arestare. Este foarte clar că trebuie să ne pronunţăm dacă este motivată această solicitare, nu ne referim la vinovăţia pe fond. Vinovăţia se stabileşte de instanţă", a declarat pentru gândul social-democratul.

El a precizat că "probele din dosarea veneau la Parlament" şi până acum, existând acest drept al parlamentarilor de a solicita Parchetului date suplimentare sau probatorii.

"Nici vorbă de superimunitate, noi nu ne-am propus să vedem dosarul cu tot ce înseamnă. Noi suntem sesizaţi constituţional pentru că este stabilit prin Constituţie să ne pronunţăm asupra temeiniciei cererii Parchetului de reţinere şi arestare, nu asupra vinovăţiei. Aici este diferenţa. Dacă ni se solicită lucrul acesta nu trebuie să vedem dacă există indicii temeinice exclusiv pe reţinerea de reţinere şi arestare", a adăugat Neacşu.

Liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor susţine că se încearcă o justiţie televizată şi nimic mai mult.

"Mai mult, impactul de presă şi psihologic îl urmăreşte Parchetul prin chestia pentru că altcumva nu punem nicio barieră. Aveam dreptul să solicităm şi până acum date noi, nu am făcut decât să reglementăm lucrul acesta, era trecut în regulament, nu în statut, dar nu este nimic în plus. Ce împiedică Parchetul să facă cercetări în continuare în cazul Dobre şi să ducă dosarul în instanţă? Ce îl împiedică pe Parchet, au trecut trei luni şi jumătate, aţi mai auzit ceva despre dosarul respectiv? Aici este o chestie prin care se încearcă mai mult o justiţie televizată şi nimic mai mult", a spus Neacşu, aluzia fiind făcută la faptul că Parlamentul a respins cererea Parchetului în cazul fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre.

Potrivit acestuia, documentul va fi asumat de liderii grupurilor parlamentare ale USL şi urmează să fie discutat şi cu celelalte grupuri parlamentare.

"L-am discutat cu preşedinţii de comisii, cu vicepreşedinţii grupurilor noastre, probabil îl vom asuma noi ca lideri de grup, dar deocamdată este un document de lucru. Vom discuta cu preşedinţii Comisiilor Juridice, De Regulament şi de Statut. Este un draft de lucru, nicio prevedere nu este definitivă. Am trecut din Regulament în Statut un drept pe care îl aveam. Nu facem procesul omului. Trebuie să ne motiveze cererea de reţinere sau arestare. În ţara asta, Parchetul este cel care conduce sau există o colaborare? Dacă avem prin Constituţie un drept prin care poate fi cercetat în stare de libertate sau arest, este un drept constituant. S-a făcut confuzie între ceea ce presupune motivarea vinovăţiei faţă de motivarea cererii de reţinere şi arestare", a conchis Marian Neacşu.

Blaga: "Singura justificare - numărul mare de parlamentari USL care au probleme cu justiţia"

Democrat-liberalii nu au participat la negocierile pentru modificarea statutului parlamentarului şi nu susţin varianta USL, a declarat, pentru gândul, preşedintele PDL, Vasile Blaga. „Este încă o încercare a USL de a-şi subordona Justiţia. Ce nu vrea să facă Ponta de la Guvern, o fac prin parlament unde au 70%”, a spus liderul PDL. Vasile Blaga a adăugat că pedeliştii nu vor susţine condiţiile pe care uselişii vor să le impună în cazul ridicării imunităţii parlamentarului, apreciind că prevederi de genul „motive concrete” sau „probe relevante” nu au drept scop decât luarea unei decizii „la calendele greceşti”. De asemenea, prevederea privind caracterul executoriu pentru ministrul justiţiei al deciziilor parlamentului este considerat de Blaga drept o „imixtiune”.

„Eu cred că singura justificare o reprezintă problemele pe care un număr mare de parlamentari USL le au cu justiţia. Să vedem exact care va fi proiectul, dar dacă va rămâne în forma aceasta grantat vom avea probleme pentru va fi reflectat în raportul de ţară pe MCV şi încă o dată am oferi ocazia celor care se opun aderării României la Schengen să ne arate cu degetul”, a mai spus Blaga.

La rândul său, liderul Forţei Civice, senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, a anunţat că parlamentarii FC nu susţin modificările propuse de USL. “Alături de colegii mei, susţin păstrarea actualei proceduri pentru aprobarea ridicării imunităţii parlamentarilor. Ne opunem vehement propunerilor de modificare a Legii 96/2006, dorim menţinerea unei proceduri simple, expeditive şi transparente. Nu trebuie să punem piedici suplimentare în calea actului de justiţie”, a declarat Ungureanu.

Marton: "Sunt o sumedenie de modificări care nu erau necesare"

Nici cei de la UDMR nu au participat la discuţiile pentru modificarea statutului parlamentarului, primind ulterior varianta propusă de USL, a declarat pentru gândul viceliderul deputaţilor Uniunii, Marton Arpad.

"Sunt o sumedenie de modificări care nu erau necesare. Anumite formulări sunt de prisos şi deschid nişte discuţii de prisos, inclusiv cele referitoare la imunitate. Sunt bune aşa cum sunt acum şi, din punctul meu de vedere, Constituţia este foarte clară", a declarat Marton.

În opinia sa, eventualele precizări referitoare la procedura de ridicare a imunităţii parlamentarilor ar trebui făcute în regulament dacă se consideră necesar. Marton Arpad a adăugat că ar fi trebuit modificate puctual "două-trei chestii", aşa cum s-a discutat despre reducerea cheltuielilor, o dezbatere mai amplă neavând ca efect decât faptul că "oamenii vor zice că avem privilegii şi vrem şi mai multe privilegii".

Controverse în PPDD între liderul de la Cameră şi cel de la Senat

Liderii grupurilor PPDD din Camera Deputaţilor şi Senat au poziţii diferite în ceea ce priveşte modificarea Statului parlamentarilor.

„Trebuie modificată formularea din textul legii astfel încât cererile instanţelor să fie doar în vederea cercetării penale, iar imunitatea să fie doar pentru declaraţiile politice. Suntem perfect de acord să fie prezentate probele relevante şi motivele clare, parlamentarul nu trebuie să fie mai prejos de orice alt cetăţean. Atâta timp cât cerem imunitate doar pentru declaraţiile politice, Parlamentul nu şi-ar depăşi atribuţiile dacă ar cere probele", a declarat pentru gândul Radu Popa, lider PPDD Camera Deputaţilor.

El se opune ideii arestării colegilor parlamentarilor, fără ca probele să fie trimise de Parchet forului legislativ.

"Ideea că un parlamentar pleacă de la muncă luat de poliţişti, cu cătuşele la mâini nu este în regulă. Oamenii nu ar mai trebui arestaţi ca pe vremea KGB-ului. Cum pot eu ca deputat să votez arestarea unui coleg dacă nu văd probele? Vrem ca arestarea preventivă să fie excepţia, iar cercetarea în stare de libertate regula”, susţine Popa.

De la Senat, lucrurile se văd altfel. Liderului grupului PPDD, Tudor Barbu, nu este de acord cu imunitatea în cazul flagrantului.

"Nu poţi să ai imunitate în cazul unui flagrant şi să le spui poliţiştilor să ceară voie Parlamentului să te aresteze. De ce un flagrant ar trebui să aibă o altă valoare pentru parlamentari decât pentru oamenii de rând? Este un abuz. Modificarea aceasta la statutul parlamentarilor este deja făcută, va trece de vot, iar Parlamentul va continua să sfideze cetăţenii de rând. Trebuie găsită o formă de protejare a parlamentarilor în condiţiile în care nu contravine Constituţiei”, a spus pentru gândul Tudor Barbu, lider PPDD Senat.
 


 

Citește și: