Clarice DINU Cristian ANDREI
26176 vizualizări 11 dec 2013

Art. 2531

Conflictul de interese

Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Cod penal actualizat prin:

Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputaţi pe şest şi a cărei miză este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali - primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. 

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.

Liderii USL din teritoriu au făcut, anul acesta, nenumărate presiuni pentru scoaterea primarilor şi şeflor de CJ-uri din sfera conflictelor de interese, mai ales după o serii de decizii ANI luate în cazul unor lideri USL cum ar fi şefii CJ Nicuşor Constantinescu, Aristotel Căncescu, sau primarul Sibiului Klaus Iohannis.

”Miza este să se dea liber la furat din banii publici”, a comentat situaţia şeful ANI Horia Georgescu, invitat la Gândul LIVE. Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, susţine însă că şi în condiţiile noilor prevederi nu sunt excepţii de la răspunderea penală. 

ANI a constatat posibila săvârşire a conflictelor de interese în materie penală  în cazul a 5 preşedinţi de Consilii Judeţene, 22 de consilieri judeţeni, 24 de consilieri locali, 22 de primari şi 5 viceprimari.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A ALEŞILOR LOCALI SUSPECTAŢI DE CONFLICT DE INTERESE

VEZI AICI LEGEA DE MODIFICARE A CODULUI PENAL

Ce şi cum s-a modificat

Modificarea controversată vizează articolul 253 din Codul Penal.

ART. 253` - forma actuală

Conflictul de interese

 (1) Faptă funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participムla luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru şine, soţul său, o rudムori un afin pânムla gradul II inclusiv, sau pentru o altムpersoanムcu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căƒreia a beneficiat ori beneficiazムde servicii sau foloase de orice naturăƒ, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupă o funcţie publicムpe durată maximă
 (2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobăƒrii sau adoptăƒrii actelor normative.
 modificat de

ART 253` - forma modificată

Conflictul de interese

Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei.

 Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii,aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative,
precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară , profesională.

Astfel, încă de la definirea conflictului de interese în Codul penal, deputaţii au instituit două condiţii cumulative pentru a intra sub incidenţa acestei prevederi, fapt care îi exclude din start pe reprezentanţii administraţiei. Potrivit noilor prevederi, pentru a fi acuzată de conflict de interese, persoana în cauză trebuie să-şi exercite atribuţiile de serviciu în baza unui contract de muncă şi a unei fişe a postului semnate cu o instituţie publică. Or, în cazul miniştrilor sau aleşilor locali, exercitarea atribuţiilor de serviciu nu rezultă dintr-un contract de muncă. Astfel, ei ar fi putut fi traşi la răspundere dacă în loc de ”şi o fişă a postului” formularea era ”sau o fişă a postului”.

În al doilea rând, prin introducerea unui nou alineat, reprezentanţii administraţiei sunt eliminaţi total din categoria celor care pot fi acuzaţi penal de conflict de interese. Potrivit noii formulări. ”Dispoziţiile alin. (1) (referitor la conflictul de interese n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică,  artistică,literară, profesională”. Or, orice act emis de o autoritate administrativă este un act administrativ - ordinele miniştrilor, hotărârile consiliilor locale şi judeţene sau dispoziţiile primarilor. De asemenea, încheierea unui contract este tot un act administrativ în care autoritatea publică locală/centrală este una dintre părţi.

De asemenea, sintagma ”dezvoltarea”  poate fi interpretată în sensul oricărei achiziţii a administraţiei locale sau centrale/minister.

Georgescu: ”Miza este să se dea liber la furat din banii publici

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţine că miza noilor prevederi este ”să se dea liber la furat din bani publici”

”Referitor la dezincriminarea conflictului de interese se creează un efect multiplicator în ceea ce înseamnă fraudarea banilor publici, a contractelor din fonduri europene sau din bani de la buget. Mai concret, un preşedinte de Consiliul Judeţean, un primar poate da contracte, direct sau indirect soţiei, copiilor, fără să fie pedepsit. (...) Miza este să se dea liber la furat din banii publici prin dezincriminarea conflictului de interese în special la nivelul administraţiei publice locale. E o miză politică. Miza e referitoare la contractele din administraţia publică locală din bugetul naţional sau din fonduri europene”, a declarat Georgescu, la GÂNDUL LIVE.
El a adăugat că efectul imediat al intrării în vigoare a noilor prevederi este că toate cazurile de conflicte de interese aflate în instanţă vor primi soluţie de achitare.

Ciucă: ”Nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit”

De altă părere este preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă. ”Acum, când vorbim de articolul 253 indice 1, vorbim de o iniţiativă care se află în spaţiul public de un an şi ceva, care a trecut şi de Senat şi care a fost aprobată şi de Cameră, dar care nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit, a celor care participă la licitaţii, organizează licitaţii şi semnează documente cu acest caracter dacă vreţi economic şi cu implicaţii bugetare. Primarul intră în această categorie care organizează şi semnează”, a declarat Ciucă, pentru gândul, Ciucă. 

Nicolescu: ”În ceea ce priveşte conflictul de interese penal am mai putea sta de vorbă”

Mult mai nuanţat este liberalul Theodor Nicolescu. ”Modificările la Codul Penal - unele sunt în regulă, alte pot fi îmbunătăţite. În ceea ce priveşte conflictul de interese penal, am mai putea sta de vorbă, în funcţie şi de reacţia societăţii, este o decizie de luat în privinţa oportunităţii, în rest nu văd mari probleme ridicate de aceste modificări”, a declarat el pentru gândul, apreciind că în cazul demnitarilor care îşi angajează soţiile i se pare exagerat ca aceştia să răspundă penal.

”Avem alte probleme, nu răspunde penal pentru conflictul de interese, dar pentru trafic de influenţă, pentru aranjarea licitaţiilor, se poate pune problema de abuz în serviciu. Există alte mijloace şi instrumente penale pe care instituţiile statului le pot aplica”, a mai spus Nicolescu, pentru gândul.

Citește și: