Andi Manciu - Mediafax
Cristian ANDREI
6185 vizualizări 20 nov 2012

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a susţinut, marţi, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, că atitudinile de "ţâfnă şi arţag" faţă de liderii UE nu vor face decât ca România să ajungă în postura de ţară "izolată, marginalizată şi frustrată".

"Cred că declaraţiile total neinspirate la adresa Uniuni Europene, a instituţiilor europene, a unor lideri europeni, au fost o greşeală care riscă să ne pună într-o postură de ţară izolată, marginalizată şi frustrată, de ţară care nu a înţeles mecanismele europene, n-a înţeles practicile şi conduita europeană. O poziţie puternică în acest domeniu se construieşte foarte greu, se construieşte în timp şi se construieşte cu eforturi şi nu cu eforturi de orice fel, eforturi mari, care presupun să nu existe în această atitudine nici ţâfnă, nici arţag, dar mai degrabă diplomaţie, conexiuni în lumea occidentală cu prieteni şi aliaţi puternici, cu prieteni şi aliaţi puternici statornici, demersurile să fie făcute cu calm, cu răbdare", a spus Tăriceanu.

Liderul deputaţilor PNL a precizat că, "dacă vrem ca Europa să ne respecte, trebuie mai întâi să ne respectăm pe noi".

Totodată, el a criticat faptul că în momentul de faţă România se prezintă la negocierile de la Bruxelles cu o rată de absorţie de 10%, care sunt imputabile guvernelor Boc şi Ungureanu.

De asemenea, fostul premier a susţinut că este necesară introducerea unui nou mecanism în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.

"Ar trebui să deschidem o dezbatere publică în legătură cu un nou mecanism care să funcţioneze pe viitorul exerciţiu bugetar, deci din 2014 până în 2020, a unui nou mecanism de absorbţie care să asigure transparenţă, eficienţă, o bună aliniere a stimulentelor personale cu interesul public în cazul funcţionarilor şi o clară responsabilizare a oficialilor care lucrează în domeniul absorţiei fondurilor europene", a susţinut Tăriceanu.

El a precizat că banii europeni sunt soluţia pentru "echilibrarea finanţelor publice româneşti", respectiv pentru acoperirea deficitului de cont curent, finanţarea deficitului bugetar fără creşterea datoriei publice, inclusiv în mod indirect susţinerea cursului valutar prin echilibrarea pieţei valutare.

 

Citește și: