Andreea Tobias
1676 vizualizări 30 mar 2019

În opinia lui Călin Popescu Tăriceanu, referendumul ar perturba alegerile pentru Parlamentul European şi este doar o temă politică folosită de preşedintele Klaus Iohannis pentru propriu avantaj.

„Nu avem o problemă noi cu referendumul, ca partid. Am spus-o de nenumărate ori în trecut şi o mai spun şi astăzi: nu e normal ca o temă politică care ar trebui să fie de interes, care ar trebui să devină de interes, adică alegerile pentru Parlamentul European, în care vreau să îi convingem pe români să se preocupe, să fie mai atenţi la dezbateri, să vină la vot, să fie perturbată de un alt subiect care este fără nicio legătură cu Parlamentul European, cu alegerile europene. Este o temă politică pe care vrea să o folosească preşedintele în avantajul propriu, vrea să fure startul în cursa electorală din toamnă şi de aceea vine cu acest referendum”, a spus Tăriceanu.

Potrivit acestuia, recomandările Comisiei Europene şi Comisiei de la Veneţia sunt foarte clare în acest sens: „nu organizaţi o altă scadenţă electorală simultan cu alegerile pentru Parlamentul European pentru că se deturnează sensul dezbaterii”.

”Preşedintele vrea să stoarcă ultima picătură de avantaj politic din tema justiţiei. Dacă la referendum punem o întrebare de genul <Sunteţi de acord ca cei care s-au făcut vinovaţi de abuzuri şi derapaje grave în justiţie să fie supuşi rigorilor legii?> ce răspuns pot să dea oamenii? Sigur că o să spună <Da>, că discutăm de o temă pe justiţie. Eu astfel de întrebare aş pune, că până la urmă văd că unii din justiţie vor să se înconjoare de impunitate, orice ar fi făcut să nu aibă niciun fel de răspundere, adică până la urmă ce contează că unii oameni şi-au distrus viaţa, unora li s-au distrus carierele, altora li s-au distrus familiile, alţii au stat închişi luni de zile. Ce contează? Astea sunt victime colaterale, mergem înainte. Păi nu se poate aşa ceva. Nu cred că o să ne afecteze în vreun fel pe noi, dar nu o să merg să votez la referendum pentru că referendumul mi se pare o greşeală, ca să nu spun o prostie”, a afirmat liderul ALDE.

Joi, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va convoca un referendum pe probleme din justiţie în data de 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

„Este cert. Voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă aşa nu se mai poate. PSD continuă asaltul la adresa justiţiei, declanşat încă de când a preluat guvernarea. De data aceasta pesediştii vor să dea OUG prin care să modifice codurile penale", spunea Klaus Iohannis.

Liderul ALDE Călin Tăriceanu face noi promisiuni: Anul acesta deficitul bugetar e de 2,76%. Este clar că datoria publică scade

Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat, referitor la împrumutul de 3 miliarde euro făcut de Guvern de pe pieţe externe, că având în vedere că deficitul bugetar este, anul acesta, de 2,76 din PIB înseamnă că datoria publică a României scade, de vreme ce cheltuielile statului se reduc.

„Aveţi impresia că Ministerul de Finanţe s-a împrumutat ca să plătească salariile sau pensiile? Înseamnă că nu aţi înţeles nimic, nu înţelegeţi economia. În condiţiile în care anul trecut deficitul bugetar a fost aproape 3%, 2,97% din PIB şi anul acesta deficitul bugetar este 2,76% este clar că datoria publică scade, din moment ce cheltuielile statului se reduc. Asta ca să încheiem discuţia că statul se împrumută ca să plătească nu ştiu ce sarcini suplimentare. Legile economice, multe din ele sunt legi matematice, bazate pe ecuaţii matematice care nu pot să mintă”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, într-o conferinţă de presă la Slatina, întrebat cât timp vor ajunge banii împrumutaţi de pe piaţa externă de către Guvern.

La rândul său, vicepreşedintele ALDE Andrei Gerea a declarat că din cauza împrumuturilor făcute de România în perioada lui Traian Băsescu, ţara noastră trebuie să plătească această datorie publică.

„Povestea aceasta cu împrumuturile tot se rostogoleşte. Cred că era mult mai interesant când Traian Băsescu a împrumutat zeci de miliarde şi nimeni nu a prea înţeles de ce prin România, mai ales că măsurile anti-criză luate atunci au fost total nepotrivite şi au provocat mai multă agitaţie. De atunci România trebuie să plătească şi plăteşte an de an şi datoria noastră totuşi scade, dar trebuie să plătim datorii pe care România le-a făcut la un moment dat. Cum noi avem un PIB limitat şi din care vrem să facem diverse lucruri, nu putem an de an să dăm tot şi atunci trebuie să rostogolim. Şi dăm astăzi, dăm înapoi. Noi asta facem – rostogolim o datorie care sigur ea se diminuează dar are şi nişte scadenţe. Au fost bani luaţi pe 5 ani, pe 3 ani şi banii aceştia se rostogolesc”, a declarat Gerea.

Totodată, secretarul general al ALDE şi fost ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu a explicat că împrumuturile făcute în prezent de Guvern sunt pentru refinanţarea datoriei publice a României.

„Împrumuturile sunt pentru refinanţarea datoriei publice. România are o datorie publică împrumutată pe diferite termene, de 5 ani, de 10 ani, de 20 de ani şi anumite împrumuturi vin la scandenţă, sunt scandente. Atunci pentru a plăti împrumuturile respective te reîmprumuţi pentru refinanţare. Acesta este termenul refinanţarea datoriei publice. În prezent România are cea mai scăzută datorie publică, 35% din PIB. Normal limita maximă unde este optimă pe care un stat poate să îl aibă ca datorie publică este de 60%. Noi o avem 35%. În perioada guvernării Băsescu, ca urmare a împrumuturilor de 20 miliarde de euro, datoria publică ajunsese la 40%. Guvernarea Tăriceanu în 2008 a lăsat datoria publică la 16%. Deci în cei patru ani de guvernare Băsescu datoria publică mai mult decât s-a dublat, aproape s-a triplat. Pe parcursul guvernării USL datoria publică s-a redus de la 40% ajungând în prezent la 35,7%”, a explicat Chiţoiu.

El a adăugat că politica în perioada guvernării USL, cât şi a celei actuale este ca împrumuturile să fie contractate pe un termen mai lung pentru că astfel dobânzile sunt mai mici.

„Împrumuturile care se fac de către statul român sunt pentru a achita împrumuturile contractate în anii anteriori şi au devenit scandente. Politica actuală a guvernării şi USL, cât am fost eu ministru de Finanţe, a fost să împrumutăm pe termen mai lung, pentru că luăm şi la dobânzi mai bune, adică mai mici şi pe o perioadă lungă de timp. Când te împrumuţi pe un termen mai scurt ai dobânzile mai mari şi costurile datoriei publice sunt mai mari şi planează asupra bugetului. În ce privesc banii de investiţii, aceştia sunt prevăzuţi în bugetul de stat din fonduri europene şi din alte surse atrase. Ce se adaugă la datoria publică este deficitul bugetar din fiecare an. Noi în prezent avem deficit bugetar 2,76%. Cheltuim mai mult decât încasăm, 2,76% din PIB. Ei se adaugă la datoria publică în fiecare an, deficitul bugetar. Acesta este mecanismul datoriei publice”, a conchis Daniel Chiţoiu.

România a reuşit să iasă pe pieţele externe cu un volum mare de titluri de stat în euro, cu randamente diferite pe perioade distincte, cea mai mare fiind la 30 de ani, ceea ce este un mesaj puternic de încredere din partea pieţelor, a declarat miercuri, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani.

În 2018, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de trei ori, împrumutând cumulat 3,75 mld. euro şi 1,2 mld. dolari.

Citește și: