Andrei Luca POPESCU Alina Matis
5674 vizualizări 20 iun 2013

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a fost invitatul din această seară al emisiunii Gândul LIVE.

Corlăţean, fost ministru al Justiţiei care a preluat anul trecut conducerea diplomaţiei române de la Andrei Marga, a vorbit despre tensiunile recente de pe axa Tiraspol-Chişinău, despre speranţele Republicii Moldova de a reuşi să semneze Acordul de Asociere cât mai curând, despre relaţia cu Rusia, problema vizelor pentru SUA, scandalul interceptărilor, precum şi despre şansele aderării noastre la Schengen.

În ceea ce priveşte situaţia deosebit de tensionată din Chişnău, Titus Corlăţean a lăsat de înţeles că provocările dinspre comunişti şi separatiştii din Tiraspol sunt rezultatul faptului că nu s-a ajuns la alegeri anticipate în urma crizei politice care l-a adus la putere pe Iurie Leancă. Totodată, şeful diplomaţiei române a comentat că "Rusia îşi are propriile interese", refuzând însă să detalieze. În acest context, ministrul de Externe a transmis un sfat pentru "colegii de la Chişinău", anume de a da dovadă de înţelepciune politică în acest context al provocărilor.

Dincolo de interesele Rusiei în problema transnistreană, Corlăţean a subliniat că există multiple interese comune şi în relaţia ruso-romănă, interese pe care le va aborda în luna iulie, în cadrul unei vizite la Mosocova.

Aderarea la Schengen rămâne importantă pentru noi, însă nu mai este prioritară, a mai arătat Corlăţean. "Dacă lucrurile merg ca acum, în mod normal la Consiliul JAI de la finalul anului ar trebui să fie luată o decizie", a arătat ministrul, care s-a declarat surprins de poziţia preşedintelui Băsescu, exprimată duminică, în emisiunea "DUPĂ 20 DE ANI", de la PRO TV, aceea de a corela MCV cu aderarea la Schengen.

Totodată, şeful de la MAE a repetat poziţia României de a-şi cere dreptul la liberă circulaţie în spaţiul american, în virtutea parteneriatului strategic cu SUA.

gândul a transmis emisiunea şi în format LIVE TEXT, începând cu ora 20:00. În scurt timp, va fi publicată şi înregistrarea.

Iată principalele declaraţii ale ministrului de Externe Titus Corlăţean:

Tensiunile din Transnistria:

E o situaţie care trebuie urmărită cu atenţie, lucrurile acestea nu apar întâmplător. După o perioadă de frământare politică foarte serioasă la Chişinău, un premier european, un Guvern care şi-a menţinut linia pro-europeană probabil că au constituit o dezamăgire pentru unii actori care nu îşi doreau asta.

Proiectul european al Republicii Moldova este repus pe şine. Comuniştii de la Chişinău au intrat în această logică de a încinge spiritele politice.

Aşteptarea separatiştilor de la Tiraspol nu primeşte satisfacţie din partea acestui Guvern. Este o modalitate clasică de a genera tensiune, de a provoca, în speranţa că cei de la Chişinău vor cădea în capcana de a răspunde acestor provocări.

Rusia îşi are propriile sale interese şi daţi-mi voie să mă opresc aici cu comentariile.

Am trimis miniştrilor de Externe europeni un proiect de scrisoare pentru a susţine un pachet de poziţii rezonabile la summitul de la Vilnius, privind Republica Moldova.

Cei care recurg la aceste provocări asta doresc, o escaladare. Sfatul meu pentru colegii de la Chişinău este să fie extrem de inteligenţi politic în aceste momente.

Vizita şefilor spionajului din SUA şi Rusia la Bucureşti

Vizita şefului CIA la Bucureşti nu este o surpriză, a fost poate o surpriză nivelul de participare a părţii ruse la Bucureşti. Este un semnal de deschidere. Există un interes larg ca în această zonă să existe o relaţie politică funcţională, în care să poţi aborda şi temele în care ai poziţii diferite. Anii aceştia au strălucit printr-un nivel destul de scăzut al contactului româno-rus. Este un culoar favorabil deschis, datorat în mare parte Preşedinţiei, în care diplomaţia trebuie să-şi facă datoria.

Corlăţean pleacă la Moscova. Care sunt temele de discuţie

Luna viitoare voi pleca la Moscova.

Vom încerca să semnăm două documente care să ajute la un dialog mai bun, în domeniul cultural - ICR Moscova şi Centrul Cultural Rus de la Bucureşti, vom marca 135 de ani de relaţii diplomatice şi 10 ani de la semnarea tratatului de bază. Vom discuta cu siguranţă tema energiei, este o temă foarte importantă.

Am speranţa că în această temă a Tezaurului, care ţine de o simbolistică foarte importantă pentru România, putem avea maturitatea politică de a regla corect această chestiune.

Cum priveşte Germania Bucureştiul

La Berlin este apreciată stabilitatea politică din România şi pactul de coabitare. Asta este regula în politică, cooperezi cu cel care câştigă alegerile în mod democratic.

România în momentul de faţă este o insulă de stabilitate şi de creştere economică. Faptul că există companii germane care au anunţat investiţii aici este extrem de important.

Aderarea României la Schengen

România îndeplineşte criteriile de aderare la Schengen de 3 ani, însă în ciclurile politice din Europa s-au întâmplat anumite lucruri. Olanda a recurs la un gest pe care îl putem numi astăzi şantaj. Am mai spus ceva, că acest proces a devenit necredibil. Continuăm demersurile, dar nu mai ridicăm standardul şi aşteptările atât de mult.

M-a surprins poziţia lui Traian Băsescu de a corela MCV cu aderarea la Schengen, a fost o ieşire din poziţia tradiţională a României. Poate e un anumit interes.

Dacă lucrurile merg ca acum, în mod normal la Consiliul JAI de la finalul anului ar trebui să fie luată o decizie. Nu cred că va fi nevoie de un vot. Este adevărat că poziţia Germaniei se va exprima după alegerile din septembrie, este firesc. Faptul că noul guvern de la Haga a exclus din programul de guvernare ce exista anterior, posibilităţile de blocaj pentru România şi Bulgaria, a fost un pas înainte important. Dar unii au echivalat cu un accept al Olandei. Acest proces va mai lua puţin timp.

Vizele pentru SUA: Nu este un tratament corect

Lucrurile privind vizele pentru SUA nu au avansat decisiv în Congresul american. Până acum un an sau doi, rata cererilor de viză respinse era la 24%, anul trecut era la 17% şi continuă să scadă. Nouă ni s-a părut incorect şi am discutat cu americanii ca numărul de respingeri pentru aceeaşi persoană să fie numărat la rata totală de respingeri.

Angajamentul părţii americane la cel mai înalt nivel, de preşedinte, este ca sprijinul pentru eliminarea vizelor pentru români să fie onorat. Faptul că noi încă stăm la uşă şi solicităm viză nu cred că este un tratament corect.

Nu am remarcat în mod direct o presiune a Rusiei pe tema gazelor de şist, dar cu siguranţă este un interes. Nu cred că un alt stat se poate pronunţa despre cum un alt stat suveran îşi gestionează resursele.

Accentul pe securitate se pune altfel în SUA, după acel nenorocit 11 septembrie. America este patria libertăţilor, dar în UE tema protecţiei datelor personale a fost o chestiune foarte sensibilă. Chestiunea trebuie tratată la nivelul relaţiei UE cu SUA.

Nu am primit încă o comunicare oficială din partea guvernului american privind un nou ambasador la Bucureşti. Este o procedură care priveşte un pachet mai larg de ambasadori americani care vor fi trimişi în lume.

Citește și: