46 vizualizări 26 ian 2009

Preşedintele Traian Băsescu a admis, aseară, public, ceea ce le spusese, în urmă cu o lună, liderilor PD-L: dacă Guvernul nu va avea rezultate şi criza economică îi va afecta serios pe români, el nu va mai candida pentru un nou mandat la Palatul Cotroceni. „Dacă voi ajunge la concluzia că, deşi există o majoritate foarte puternică în Parlament, criza economică îi va afecta pe români mai mult decât ar trebui să-i afecteze, sigur că analizez şi posibilitatea să nu mai candidez încă o dată, pentru că nu te poţi duce după eşecul unei coaliţii pe care ai stimulat-o să existe – după ce altă alternativă nu mai exista –, dacă politica economică a guvernului va fi un eşec, cu ce credibilitate poţi să te mai duci în faţa electoratului?!”, a afirmat Băsescu, la postul public de televiziune. El a precizat că politica economică a Executivului „este vitală” în 2009 şi, tocmai din acest motiv, urmăreşte cu mare atenţie toate acţiunile Guvernului. „Sper ca, după buget, guvernarea să devină tot mai coerentă”, a spus Băsescu, dând ca sigur faptul că actualul Cabinet va funcţiona patru ani.

 

Negocierile cu PSD pentru formarea Guvernului au durat o lună

Şeful statului a ţinut să clarifice şi chestiunea momentului în care a declanşat negocierile cu PSD pentru formarea alianţei de guvernământ, după ce pesediştii Mircea Geoană şi Ilie Sârbu au spus că ele au început în urmă cu doi ani. Băsescu a spus că a discutat cu Ilie Sârbu prima oară la o lună după ce acesta a devenit preşedintele Senatului, adică în noiembrie 2008. „Nu-l cunoşteam decât după nume”, a adăugat el. În ceea ce priveşte declaraţiile lui Geoană, Băsescu a spus că a avut o discuţie cu acesta în septembrie 2007, în timpul moţiunii cenzură, când a vorbit şi cu alţi lideri de partide, recunoscând că s-a gândit la varianta unui Guvern PD-L – PSD, cu premier democrat-liberal. „Netrecând moţiunea, orice discuţie s-a întrerupt”, a adăugat preşedintele.

Luna de miere cu Guvernului se termină după buget. Fără miniştri penali în Executiv

Traian Băsescu s-a arătat îngăduitor cu membrii Cabinetului Boc, lăudând Guvernul pentru că a fost prudent şi nu s-a grăbit să propună un buget nefundamentat. „Perioada de graţie se opreşte la prezentarea bugetului”, a avertizat Băsescu, prezentându-şi propriile „exigenţe” faţă de proiect: să fie realist, să aloce maximum posibil investiţiilor şi să îi protejeze pe cei care vor fi afectaţi de criză, de exemplul mărind pensiile celor cu 300 de lei. Şeful statului a spus că actualul Guvern are probleme de coeziune şi de lipsă de încredere între cele două partide, dată de duşmănia de 16 ani dintre ele. El s-a arătat indignat de tentativele de control politic asupra membrilor Cabinetului: „Se lasă impresia că miniştrii ar fi ai partidelor. Trebuie să uite acest lucru, ei sunt membri în Guvernul României. Dacă vor încerca să stea călare pe ei cu indicaţii de la partid ce să facă, voi reacţiona foarte sever. Aceşti 21 de oameni formează Guvernul şi primul control asupra lor este cel parlamentar”.

Băsescu a dat asigurări că în Executiv nu există miniştri cu dosare pe rol la DNA, lucrători sau colaboratori ai Securităţii sau ai actualelor servicii secrete. „Ce va fi de acum înainte, este problema lor. „Nici un ministru asupra căruia voi fi sesizat pentru începerea urmării penale nu va rămâne în Guvern”, a adăugat şeful statului.

Planul anticriză în varianta prezidenţială

El a susţinut modificarea ordonanţei care interzicea cumulul pensiei cu salariul de la stat, propunând ca noua variantă să stipuleze impozitarea cu 90 la sută a salariului obţinut de pensionarii de la MI, MApN şi Ministerul Justiţiei, care beneficiază de legi specială. Băsescu a susţinut ca măsuri anticriză alocarea, de la buget, a unei prime tranşe de 100 de milioane de euro pentru izolarea termică a blocurilor, a 500 de milioane sau 1 miliard de euro pentru autrostrăzile fără finanţare externă – Transilvania, Bucureşti – Ploieşti sau Cernavodă – Constanţa. Preşedintele s-a arătat favorabil măririi, într-o singură tranşă a salariilor pentru profesori, dar s-a declarat împotriva unui împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, pentru că ar însemna „reîntoarcerea la mijlocul anilor 90”, România neaflându-se în această situaţie. El a propus, în schimb, un împrumut de „1 – 5 – 7 miliarde de euro” de la Uniunea Europeană, cu un „acord de supraveghere” cu FMI.

 

 

Citiţi în ediţia de astăzi şi:

Partidele caută iepuraşi de sacrificiu pentru vânătorul Băsescu

Citește și: