Anca SIMINA
6109 vizualizări 11 ian 2014

Cât se respectă în România regulile statului de drept cu o justiţie independentă, ce îi mobilizează pe oamenii politici să voteze sau să permită adoptarea unor legi deficitare în domeniul anticorupţiei sau pentru mediul de afaceri şi, mai ales, de ce nu ies oamenii în stradă să-şi apere statul au fost adevăratele preocupări ale Victoriei Nuland, responsabilul pentru Europa din Departamentul de Stat al SUA, în cele 24 de ore cât s-a aflat la Bucureşti.

Este şi motivul pentru care la o oră după aterizarea pe aeroportul Otopeni, vineri, la 19.00, emisarul american s-a oprit la sediul DNA pentru a discuta cu Laura Codruţa Kovesi, timp de 30 de minute. Cu procurorul general, Tiberiu Niţu, nu a existat însă o discuţie similară. Spre deosebire de întâlnirile cu preşedintele Traian Băsescu şi cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, anunţate oficial de Preşedinţie şi de MAE, cea cu şefii DNA s-a desfăşurat într-o discreţie totală.

La fel ar fi urmat să se întâmple şi cu întâlnirea la care oficialii americani au invitat, la Ambasada SUA la Bucureşti, reprezentanţi ai mai multor ONG-uri care urmăresc activitatea Justiţiei şi a instituţiilor politice. De pe listă au fost omise organizaţii apropiate trustului de presă al lui Dan Voiculescu. În ultimul moment, Victoria Nuland a cerut însă o fotografie cu cei prezenţi, urmând ca Ambasada să o facă publică. „Ea şi-a dorit acest lucru. Mesajul este acela că a vrut să dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de presă şi o orientare clară spre Vest a unor ONG-uri. De aceea n-a venit Gâdea la pus întrebări. Iar organizaţiile chemate sunt cele care au avut poziţii corecte din punct de vedere al lucrurilor care s-au întâmplat pe zona lor de activitate”, a comentat pentru gândul Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, unul dintre cei prezenţi la discuţie.

La întâlnirea restrânsă de la Ambasadă şi-a confirmat participarea şi Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, care însă nu a dorit să dea detalii, considerând discuţia una off the record. ”A fost o discuţie excelentă şi sunt optimist”, a rezumat Ghinea.

Nuland: „Răul e făcut”

În cele aproximativ 60 de minute cât a durat întâlnirea, ONG-iştii şi-au pus pe masă temerile şi îngrijorările şi i-au descris Victoriei Nuland, unul din cei mai influenţi diplomaţi americani, „metoda” pe care politicienii o aplică în România la fiecare derapaj care stârneşte reacţii externe. „Preocuparea era legată de respectarea statului de drept, de modul în care se adoptă legi în România, legi legate de anticorupţie, dar şi de mediul de business, în condiţiile în care, oricum, cele două domenii se întretaie. Noi am explicat că aceste lucruri (precum episodul din „marţea neagră” a Parlamentului, n.red.) se întâmplă cu o frecvenţă mare şi îngrijorătoare. Mesajul a fost acela că, după ce te calcă cu autobuzul şi Ambadasa iese şi îi atenţionează, ei nu fac alteva decât să cobooare şi să se uite care din noi mai e viu sub roţi. Există deja o metodă”, spune Adrian Moraru.

Mai mult interesată să primească semnalele societăţii civile decât să transmită mesaje, aşa cum a făcut-o ulterior într-o conferinţă de presă, Victoria Nuland nu a făcut foarte multe comentarii. Oficialul american a constatat însă că, şi după tentativele de modificare a Codului Penal, ca şi în timpul crizei politice din 2012 când Departamentul de Stat l-a trimis pe predecesorul său, Philip Gordon, la Bucureşti, „răul e făcut”. „Spunea şi ea că răul, ca şi în 2012, e făcut, chiar dacă are acum asigurări din partea Guvernului. Şi ambasada, dar şi ea, competenţa maximă a Departamentului de Stat pentru Europa, erau foarte clar informate în legătură cu tot ce s-a întâmplat ăn România, aveau toate detaliile. Semnalul nostru a fost că e o îngrijorare că nu există o responsabilitate politică - mă refer, şi e punctul meu personal de vedere, la atitudinea generală a politicienilor, nu doar la USL – faţă de statul de drept şi că sunt dispuşi să ajungă să facă orice dacă este vorba de propriile afaceri sau de riscul de a ajunge la puşcărie”, a explicat directorul IPP.

„Presa acaparată”. Întrebarea SUA: De ce nu ies românii în stradă pentru justiţie?

Una dintre nedumeririle Victoriei Nuland a fost aceea că, deşi au dovedit că pot ieşi în stradă să-şi apere convingerile, românii nu se mobilizează la fel când vine vorba de corupţie, de justiţie. Aşa s-a ajus, de altfel, susţine Adrian Moraru, la discuţia despre dependenţa şi „acapararea” presei din România. „O altă îngrijorare menţionată a fost cea legată de starea presei în România şi de acapararea acesteia. S-a interesat de modul cum e controlată presa în România. Discuţia a pornit de la întrebarea de ce oamenii nu reacţionează la corupţie şi la derapaje, iar răspunsul nostru a mers către lipsa informării sau, mai exact, către tipul de informare care se practică în trusturile de presă”, arată directorul IPP.

Referiri au fost făcute şi la mecanismele europene de apărare a statului de drept, care au funcţionat în 2012. Aici, reprezentanţii ONG au fost mai degrabă critici la adresa inacţiunii, de această dată, din partea Bruxelles-ului. „S-a discutat şi de ce tipuri de mecanisme de balansare a unor măsuri pot fi găsite, ce poate face Europa pentru noi şi de ce face sau, mai exact, nu face”, spune Moraru.

De ce „nu a fost chemat Gâdea să pună întrebări”

Lista scurtă a celor care au fost invitaţi la Ambasada SUA a scandalizat ONG-urile lăsate deoparte. Directorul IPP spune că explicaţia ar trebui căutată în domeniul în care activează fiecare organizaţie, dar şi în simboluri, Nuland fiind unul dintre cei mai buni comunicatori din diplomaţia americană. „Diplomaţia este despre simboluri şi despre gesturi. Să nu uităm, în decembrie, în Ucraina, doamna Nuland s-a dus pe Maidan şi le-a dat biscuiţi demonstranţilor. Iniţial s-a spus că întâlnirea va fi confidenţială şi să păstrăm discreţia. Astăzi, ni s-a spus că se va face public acest lucru şi a fost făcută chiar şi o poză. Mesajul este acela că a vrut să dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de presă şi o orientare clară spre Vest a unor ONG-uri. De aceea n-a venit Gâdea la pus întrebări. Iar organizaţiile chemate sunt cele care au avut poziţii corecte din punct de vedere al lucrurilor care s-au întâmplat pe zona lor de activitate”, explică directorul IPP cum adjunctul Departamentului de Stat a ales să îşi transmită mesajul în România.

Moraru admite însă că există numeroşi nemulţumiţi. „Alte organizaţii care au zgâriat uşa Ambasadei trebuie să înţeleagă că s-a întâmplat să fie o chestiune legată de corupţie, de incompatibilităţi, de Parlament. Dacă era o problemă legată de minorităţi, ar fi fost chemate organizaţiile care se ocupă de romi, de maghiari. Nu înseseamnă că numai aceste ONG sunt agreate se SUA”, crede el.

 

Citește și: