Anca SIMINA
34035 vizualizări 18 sep 2014

În judeţul Brăila, drumurile judeţene se întreţin în 2014 cu bani de la buget la preţul de 92.500 de euro pe kilometru, cât costă 30 de metri de autostradă făcuţi de la zero şi de 10 ori mai mult decât indicau oficial standardele de cost ale Guvernului în 2011.  Trimis în judecată pentru direcţionarea banilor publici din asfaltări către propria firmă, liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a venit în acest an cu o soluţie alternativă: atribuirea fără licitaţie a contractelor către o firmă aparţinând familiei vechiului său apropiat şi partener în lucrările din judeţ. Este vorba de CRICONS SRL care a preluat locul fruntaş eliberat de TANCRAD SRL, ajunsă subiect în doarul penal deschis pe numele lui Bunea Stancu pentru monopolul în asfaltările locale. În locul monopolului Tancrad şi, implicit al familiei Stăncic, s-a instalat monopolul CRICONS SRL, compania capului de familie. Traian Stăncic.

Cel mai mare beneficiar al banilor rulaţi anul acesta în judeţul Brăila este însă, ca şi în Prahova, grupul IRIDEX, implicat în ecologizarea vechilor gropi de gunoi. Grupul fostului senator PC Corneliu Pascu, apropiat al lui Dan Voiculescu având legături de afaceri (aşa cum a arătat o investigaţie recentă a Rise Project) şi cu actualul deputat PSD Sebastian Ghiţă, a primit, prin licitaţii la care a fost însă singurul ofertant declarat admisibil, două contracte pe fonduri europene cofinanţate de stat pentru construirea a două staţii de trasfer de deşeuri în programul de ecologizare a gropilor de gunoi, la Ianca şi la Însurăţei. În total: 7,799,966 de euro. Iridex apare, în rapoartele oficiale din 2008 ca sponsor deschis al PSD, PC, PNL. Detalii AICI.

Aşa cum am arătat în episodul-pilot al seriei "Tu ştii ce mai fac banii tăi?", oficial, de la începutul anului şi până azi, fiecare salariat din România a susţinut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei, prin subvenţia directă acordată de la buget. Neoficial însă, fiecare salariat a cotizat fără să ştie, de 107 ori mai mult, numai luând în calcul practicile-tabu ale presiunilor asupra companiilor pentru a plăti comisioane ilegale la acordarea contractelor cu statul. Aplicând procentul de 10% (consemnat de procurorii DNA în dosarul "Cosma" de la Prahova, dar ridicat chiar la 15% în dosarul "Uioreanu" de la Cluj şi până la 30% în declaclaţiile neoficiale ale oamenilor de afaceri) la totalul contractelor angajate numai în primele 8 luni ale anului de toate autorităţile locale, însumând 1 miliard de euro, s-ar ajunge la 100 de milioane de euro vărsaţi deja în conturi neoficiale de campanie.

În episodul următor vom arăta că direcţionarea discreţionară a banilor publici având partidul ca beneficiar final nu este doar o practică a PSD, ci şi a celorlalte partide. Vom da măsura circuitelor clientelare spre partid plecate de Cluj, un alt judeţ în care DNA l-a acuzat pe preşedintele CJ, liberalul Horia Uioreanu, de luare de mită.

Reţeta monopolului în asfaltări se schimbă, regula partidului-prieten rămâne

Zgâlţâit de procurori, monopolul Tancrad SRL din asfaltările de la Brăila a fost înlocuit la începutul acestui an cu cel al Cricons SRL. Între cele două companii, diferenţa este dată însă doar de nume. Datele de la Registrul Comerţului consultate de Gândul arată că banii judeţului ajung, în final, în aceleaşi conturi, Cricons SRL lui Traian Stăncic, omul de afaceari apropiat PSD care controlează, prin intermediul fiului şi al soţiei, Tancrad Construcţii SRL şi Tancrad SRL.


Infografic: Dragoş Cîmpneanu

Fost director al combinatului SIDEX Galaţi, Traian Stăncic are, de mulţi ani, o bună relaţie atât cu Gheorghe Bunea Stancu cât şi cu Cristian Rizea, om de afaceri, deputat PSD de Brăila şi lider al PSD Diaspora. De notorietate este însă şi buna sa relaţie cu un alt puternic al regiunii, Eugen Chebac, fost preşedinte al CJ Galaţi şi actual deputat UNPR, prin care firma familiei sale, Tancrad SRL, cu "aripa" Tancrad Construcţii SRL, şi-a asigurat ani la rând poziţia de prim-asfaltator în Galaţi, în multe situaţii în asociere cu Vega 93, sponsor oficial al PSD.

Afacerea s-a dovedit, aşa cum rezultă din bilanţurile contabile ale companiei, de la Ministerul Finanţelor,  profitabilă.

Acuzat, după o investigaţie a Agenţiei Naţionale de Integritate începută în 2012, că punea în mişcare banii judeţului în folosul propriilor firme, pe circuitul Tancrad SRL - Tancrad Construct SRL - Concivia SRL (la care era acţionar indirect prin Bursagrirom SRL), Bunea Stancu a schimbat traseul. Compania Tancrad a rămas cu un singur contract nou, de 10.000 de euro, în timp ce poziţia de lider în asfaltările judeţene a fost preluată de Cricons SRL, pe care Traian Stăncic o deţine în proporţie de 100%. Aşa cum arată contractele declarate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice pe care Consiliul Judeţean Brăila le-a semnat anul acesta, Cricons SRL a primit, fără licitaţie, 9 din cele 17 lucrări scoase de CJ.

Plombele asfaltice consumă aproape toţi banii de la stat

Pentru "întreţinerea îmbrăcăminţii asfaltice" pe 3 kilometri din DJ 211 Roşiori Tătaru, spre exemplu, Cricons SRL a câştigat în luna iulie un contract de 983.780 de lei fără TVA ( adică 277.247 de euro cu TVA inclus). Altfel spus, 92.500 de euro pe kilometru. Preţul se păstrează şi în contracte similare. Pentru un kilometru de "întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice" pe DJ 221B, Brăila-Vădeni, achiziţia s-a încheiat în iunie cu un contract de  279,890 de lei fără TVA (adică 78.878 de euro cu TVA inclus). De aproape 10 ori mai mult decât media naţională stabilită prin intermediul standardelor oficiale de cost în 2011.


Sursa foto: Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 314/2011

O privire în programele de reparaţii şi întreţinere de drumuri în alte judeţe arată că preţurile sunt mult inferioare. Întreţinerea drumului judeţean Rusciori – Aplodu de Jos (37 km) din judeţul Sibiu, condus de Ioan Cindrea, tot de la PSD, costă, de exemplu, în acest an, 405.000 de lei, adica 10.945 lei pe kilometru. Costuri mult mai reduse decât la Brăila apar şi în planul de reparaţii şi întreţinere a drumurilor din Argeş în 2012, când Consiliul Judeţean era condus de Constantin Nicolescu, şi el trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu şi luare de mită şi chiar condamnat într-un dosar pentru fraude cu fonduri Phare. Astfel, drumul Podul Dâmboviţei (DN 73) – Dâmbovicioara – Ciocanu – limita jud. Braşov a fost modernizat şi întreţinut în 2012 cu 9.550 de lei pe kilometru, în timp ce modernizarea DJ 703I între Muşăteşti (DN 73C) – Brăduleţ - Brădetu – Poienile Valsanului a costat 24.778 de lei pe kilometru.

Atribuite, toate, între 25 iunie şi 23 iulie, după campania pentru europaralementare şi îniantea celei pentru prezidenţiale, contractele cu Cricons SRL însumează 1,489,803 de euro cu TVA inclus. Scoase pe piaţă defalcat, lucrările au ajuns la firma lui Traian Stăncic fără a fi fost scoase la licitaţie. Consiliul Judeţean a apelat în schimb la procedura cererii de ofertă, Cricons SRL fiind singura companie ofertantă.

Plombele asfaltice au ajuns în acest fel să consume grosul banilor veniţi de la bugetul intern. Restul lucrărilor semnificative s-au învârtit în jurul ecologizării gropulor de gunoi, un program finanţat cu fonduri de mediu de la Uniunea Europeană de care preşedinţii CJ au profitat în 2014 din plin.


Infografic Gândul. Sursa primară a informaţiilor: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice

În clasamentul naţional al banilor pe care i-a direcţionat în 2014 spre companii, Consiliul Judeţan Brăila se află pe locul 14 din 41, cu contracte de 9,5 milioane de euro.

Peste 80% din această sumă, adică 7,846,439 de euro au fost atribuiţi fie fără licitaţie, prin cereri de ofertă şi discuţii cu o singură companie, fie prin licitaţii la care o singură firmă şi aceea cu puternice legături politice - Iridex - a fost declarată admisibilă.

De asemenea, peste 7 milioane de euro din cele 9,5 au fost atribuite în ultimul trimestru, chiar înainte de startul campaniei electorale.

Infografic Gândul. Sursa primară a informaţiilor: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice

Sponsorul Bunea Stancu, colector de bani şi aranjor al funcţiilor ministeriale

Aşa cum au descris procurorii DNA modul în care Bunea Stancu se asigura că banii plecaţi din conturile judeţului ajungeau, parţial, în cel al propriei firme, prezenţa sa ca finanţator de partid în raportările PSD este una firească. Preşedintele CJ Brăila a figurat anual pe lista sponsorilor PSD, în dreptul său fiind trecute în 2013 donaţii oficiale de 18.000 de lei.

Dosarul pornit în 2012 de la conflictul de interese între poziţia sa de şef al CJ şi atribuirile de lucrări publice cu dedicaţie, nu este însă singurul deschis pe numele lui Gheorghe Bunea Stancu. În acelaşi an 2012 în care ANI îl declara în conflict de interese cu un ecou în justiţie abia în 2014, liderul PSD Brăila a fost trimis în judecată de DNA, împreună cu omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului de firme Interagro, ambii fiind acuzaţi de finanţarea ilegală a campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană, candidat la preşedinţia României în 2009. Procurorii susţin că Ioan Niculae ar fi finanţat ilegal campania prezidenţială şi ar fi oferit suma de 1 milion de euro în acelaşi scop. În schimbul banilor, Niculae i-a solicitat lui Bunea Stancu ca în funcţii importante cum ar fi cea de ministru al Economiei sau de directori la Transgaz şi Romgaz, să fie numite persoane agreeate de miliardar. Practic, din discuţiile interceptate de procurori, dintre Ioan Niculae şi Bunea Stancu, rezultă că omul de afaceri s-a angajat să plătească facturile PSD din campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Bunea Stancu fiind doar negociatorul acestor comisioane pentru partid, alături de Viorel Hrebenciuc, care nu a fost pus sub acuzare.

Ioan Niculae a plătit suma de aproximativ 150.000 de euro din milionul promis, către casa de sondare a opiniei publice INSOMAR, spun procurorii. Pentru a masca cumpărarea de influenţă – banii reprezentau de fapt cheltuieli ale PSD cu sondajele făcute de INSOMAR, între institutul de sondaje şi Interagro, firma miliardarului Niculae – a fost încheiat un contract fictiv, arată procurorii. Detalii AICI.


Infografic: Dragoş Cîmpneanu / Sursa informaţiilor: rechizitoriul DNA în primul dosar "Bunea" deschis pentru finanţarea ilegală a campaniei prezidenţiale din 2009

 

Citește și: