Gandul.info
Iasmina Ardelean
1942 vizualizări 27 mar 2018

„Azi comemorăm un eveniment istoric de o mare importanţă pentru societatea românească, dar şi pentru formarea statului modern român. Comemorăm unirea Basabariei cu Romania – care este într-adevăr o poveste de succes a istoriei româneşti, în pofida faptului că această unire cu ţara mamă nu a fost de lungă durată. Unirea Basarabiei cu România din 1918 a fost un proiect naţional, un obiectiv major îmbrăţişat de toţi românii, indiferent în ce ţară au trăit. Trebuie să subliniem însă că aportul determinant în realizarea acestui deziderat a fost adus de basarabeni”, a susţinut senatorul UDMR, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului, dedicată Împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Acesta a precizat că aspiraţiile de liberate, dorinţa pentru autodeterminare şi curajul prin care au urmărit aceste obiective sunt şi astăzi un exemplu de urmat.

„Exemplul românilor basarabeni ne dă o speranţă în plus că, într-o zi, aspiraţiile noastre vor fi ascultate şi acceptate de majoritate. Eu cred că despre aceste aspecte trebuie să purtăm un dialog deschis în anul Centenarului”, a subliniat Novak.

Senatorul UDMR a adăugat că, la 100 de ani de la Marea Unire, consideră că în cadrul Uniunii Europene trebuie să fim capabili să discutăm despre principiile care au în vedere garantarea drepturilor comunitare şi egalitatea faţă de legi.

„De 100 de ani dezideratul comunităţii maghiare din România nu reprezintă altceva decât acele principii care au fost importante şi pentru românii basarabeni, bucovineni sau orice altă comunitate minoritară naţională din Europa. Trebuie să ne punem întrebarea: dacă obţinerea libertăţii şi autodeterminării românilor basarabeni a fost şi este apreciat de societatea românească ca o mare realizare şi un lucru pozitiv, doleanţele comunităţii maghiare de a lărgi cadru legisaltiv în privinţa drepturilor minoritare de ce nu sunt privite în acelaşi fel? De ce suntem respinşi ori de câte ori încercăm să vorbim despre autonomie locală, culturală sau teritorială? De ce se încearcă prin diferite tertipuri obstrucţionarea înfiinţăriii şcolilor cu predare în limba maghiară, cum este cazul Liceului Teolgic Romano-Catolic din Târgu Mureş? De ce vrea să se ia dreptul la simbolurile noastre naţionale, dreptul de a ne folosi limba maternă în administraţia locală?”, a susţinut Novak.

Acesta a spus că, în anul Centenarului, trebuie să se renunţe la standardele duble şi trebuie purtat un dialog serios.

„Trebuie conştientizat faptul că libertatea majorităţii nu va fi mai puţină dacă se acordă comunităţii maghiare dreptul de a decide asupra propriilor probleme. Exemplul basarabenilor, dar şi exemplul maghiarilor din Transilvania ne arată faptul că dorinţa de libertate, de autoafirmare, nu poate fi asuprită de nici cea mai dură politică de asimilare. Românii din Basarbia au supravieţuit politicii de anihilare a regimului ţarist iar mai apoi regimului sovietic. La rândul lor, maghiarii din România au rezistat în faţa ororilor comuniste, a încercărilor sistematice de asimilare în perioada ceauşistă”, a conchis senatorul UDMR.

Citește și: