Teodor Bobei
1121 vizualizări miercuri, 18:26

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă se votează, joi, la ora 10.00, în plenul reunit al Parlamentului. Guvernul se bazează pe 202 parlamentari PSD, în timp ce Opoziţia , matematic, deţine 238 de voturi, necesarul fiind de 233 pentru a trece moţiunea.

Pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată este nevoie de cel puţin 233 de voturi în plenul reunit al Parlamentului.

Plenul reunit al Parlamentului este format din 465 de deputaţi şi senatori iar, potrivit datelor disponibile pe site-urile celor două Camere, configuraţia Parlamentului României arată astfel:

Camera Deputaţilor: PSD-133, PNL-69, USR-27, UDMR-21, PMP-12, minorităţi-17, neafiliaţi-8, iar ALDE şi Pro Europa( Pro România) au împreună 41 de deputaţi.

Senat: PSD-69, PNL- 26, USR-13, UDMR-9 şi 19 senatori neafiliaţi, printre care şi senatori ALDE şi Pro România, cei dintâi reafiliându-se în urma dizolvării grupului lor din Senat.

Textul moţiunii de cenzură a fost semnat de 238 de parlamentari, dintre care 95 de la PNL, 40 de parlamentari de la USR, 30 de la UDMR şi 26 de la Pro România. Totodată, au mai contribuit cu semnături 20 de parlamentari ALDE, 17 de la PMP, 4 independenţi şi doi parlamentari de la minorităţi. Pe lângă parlamentarii din Opoziţie, au mai existat patru semnatari care fac parte, sau au făcut parte până de curând, din grupul parlamentar PSD. Fostul deputat PSD Mihăiţă Găină, fostul senator PSD Emanoil Savin, deputatul PSD Marius Bota şi senatorul afiliat PSD Ioan Talpoş, au semnat şi ei moţiunea de cenzură.

Pe 2 octombrie 2019 ordinea de zi a şedinţei plenului reunit, pe care era programată citirea moţiunii de cenzură, a fost respinsă cu 194 împotrivă, 181 pentru, o abţinere, iar trei parlamentari PSD nu au votat.

Parlamentarii PSD Emanuel Havrici, Cornel Itu, Horia Nasra şi Ioan Talpoş nu au votat respingerea ordinii de zi şi implicit, respingerea citirii moţiunii de cenzură, însă ulterior Nasra şi Itu au anunţat revenirea de partea grupului PSD.

De asemenea, deputatul PSD Andrei Pop s-a abţinut la votul pentru citirea moţiunii de cenzură de pe 2 octombrie.

Liderul senatorilor PSD Cosmin Preda şi senatorii social-democraţi Paul Stănescu şi Viorel Arcaş sunt cei trei parlamentari care au fost prezenţi, dar nu au votat. De asemenea, deputatul PSD Andrei Pop s-a abţinut la votul din plenul reunit.

Ulterior, Paul Stănescu a declarat: "Eu cu liderul de grup şi domnul Arcaş, nu ne-am dat seama şi am votat «prezent» şi atât, nu am votat «pentru» din greşeală(...) Pur şi simplu am greşit. Am votat «prezent» şi trebuia să votăm «pentru» (...) am greşit"

În urma votului de pe 2 octombrie, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a declarat că PSD a pierdut matematic majoritatea în Parlament, ordinea de zi pentru citirea moţiunii de cenzură neputând fi adoptată în plenul de miercuri, însă a precizat că premierul Viorica Dăncilă nu ar trebui să îşi dea demisia.

De cealaltă parte, Ludovic Orban a anunţat că este posibil ca 247 de parlamentari să voteze pentru moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Dăncilă. Liderul PNL a precizat că nu există semnale că semnatarii moţiunii nu vor participa la vot.

Recent au avut loc modificări în structura grupurilor parlamentare PSD, deputatul PSD Octavian Goga încetându-şi mandatul de deputat pe 7 octombrie 2019, fiind condamant definitv la doi ani şi patru luni de închisoare cu suspendare, cu suspendarea şi interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunile de conducere fără permis şi sustragerea de la prelevarea mostrelor biologice.

Octavian Goga a intrat în Parlamentul României pe un loc de deputat PMP de Covasna.

Camera Deputaţilor a supus la vot, marţi, decizia vacantării mandatului lui Goga, fiind 152 de voturi „pentru”, unul contra şi o abţinere. Numărul total al deputaţilor prezenţi la plen a fost de 157, insuficient pentru a asigura cvorumul de validare a deciziei. Astfel, PSD a blocat posibilitatea PMP de a desemna un nou deputat în locul lui şi să-şi mai asigure un vot la moţiunea de cenzură.

Recent, deputatul PSD Marius Bota, care se află printre semantarii moţiunii a declarat că faptul că a semnat moţiunea de cenzură nu garantează şi că o va vota joi. Aşadar, Opoziţia ar mai putea pierde susţinerea unui parlamentar.

Şi din partea Opoziţiei, un parlamentar a transmis că va lipsi de la vot. "Din păcate, din cauza unor grave probleme de sănătate, nu voi putea fi prezentă la votul din Parlament. Cred însă cu toată tăria în reuşita colegilor mei!", a scris Ramona Nicoleta Dinu, parlamentar USR, pe Facebook.

Social democraţii au anunţat că vor fi prezenţi, joi, în sala de plen, dar nu îşi vor exprima votul la moţiune.

Nici Oana Bîzgan, parlamentar ales pe listele USR, nu va fi în sală pentru a vota la moţiune, fiind plecată în străinătate.

Care sunt efectele moţiunii de cenzură

În cazul în care moţiunea de cenzură primeşte votul în Parlament, atunci este retrage votul de încredere al Legislativului pentru Guvern.

Potrivit Legii 90/2001 privind funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, principala consecinţă este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moţiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menţionate.

Şi articolul 110, alineatul 2, din Constituţie spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situaţie sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care şeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată acelaşi articol din Legea fundamentală.

Totodată, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituţie.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Moţiunea de cenzură iniţiată de Opoziţie, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, va fi dezbătută şi votată joi, începând cu ora 10.00, în Parlament.

Click pe imagine pentru dimensiunea originală:

Citește și: