Ana Petrescu
286 vizualizări 4 apr 2019

„Scrisoarea pe care ne-a trimis-o care se referă la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie aceasta ar fi fost contrară recomandării dată de Parlament, şi anume punctul 1, potrivit art. 90 şi 74 alineatul 2, «problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, aministia şi graţierea nu pot face obiectul iniţiativelor legislative ale cetăţenilor». Şi faptul că pe această chestiune populaţia nu poate decide nici în mod direct este evident că nu ai niciun motiv s-o întrebi, din moment ce nu poate să facă nimic. Atunci ar trebui să iasă şi să precizeze «noi întrebăm, dar să ştiţi de la început că răspunsul este înscris în Constituţie. Nu puteţi decide pe subiectul acesta. Prin urmare, referendumul pe care îl facem e strict consultativ şi este fără urmări». De asemenea, dacă s-ar încerca o astfel de rezolvare, să spunem că răspunsul este pozitiv, ar trebui să modifice Constituţia, ori de data aceasta se spune că nu se poate face un referendum pe probleme de interes naţional, dacă prin aceasta s-ar impune revizuirea Constituţiei, şi este înscris în recomandarea nr 3. Decizia Curţii e nr. 79/2012”, a afirmat Eugen Nicolicea, joi, pentru Mediafax.

Social-democratul a adăugat că şi pentru cea de-a două temă prezentantă de preşedintele Iohannis şi anume interferenţa în procedura de adoptare a OUG şi instituţiile care pot sesiza Curtea Constituţională pe ordonanţe este nevoie de modificarea Legii fundamentale.

„Cea de-a doua întrebare, a explicat-o şi domnul Tudorel Toader, pentru a te amesteca în procedura adoptării ordonanţelor de urgenţă trebuie să modifici Constituţia. Din nou intervine aceeaşi chestiune. Referendum consultativ ceva ce ar trebui tranşat printr-un referendum decizional de modificare a Constituţiei. Cu privire la corelarea dreptului mai multor autorităţi de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, nu există această posibilitate decât dacă modifici Constituţia. Deci în Constituţie sunt limitativ prevăzute cine poate să sesizeze Curtea şi în mod direct ordonanţele de urgenţă pot să fie atacate, sesizarea către Curte poate fi făcută de către Avocatul Poporului. Nu poţi adăuga la Constituţie, prin lege, iar modificarea Constituţiei. Toate discuţiile acestea vor fi reluate la şedinţele comisiilor şi la plenul reunit atunci când va trebui ca Parlamentul, în termen de 20 de zile, să se pronunţe cu privire la aceste probleme, să dea un aviz. Bineînţeles că avizul Parlamentului e consultativ. Dl preşedinte poate să ţină cont de el sau nu”, a explicat Nicolicea.

Deputatul PSD, membru în Comisia juridică, a vorbit şi despre chestiunile pe care le-a cerut şeful statului Legislativului în 2017, care a adoptat atunci aviz favorabil pentru un referendum anticorupţie.

„Domnul preşedinte a trimis scrisoarea către Parlament în care se referea la problemele de interes naţional care vor fi supuse consultării populare, a zis dânsul şi a precizat că acestea sunt două. Ce constatăm de aici? Că problemele pe care le-a solicitat atunci, avizul Parlamentului în 2017 prin care a primit un aviz pozitiv, prin hotărârea 5/2017, au fost schimbate. Deci nu se mai referă la acele probleme. Atunci una dintre probleme era continuarea luptei împotriva corupţiei şi domnul preşedinte abandonează această consultare pe această temă. Probabil că a ţinut cont de avizul Hotărârii care i-a recomandat ca problema corupţiei care este rezolvată ca problemă prin aderarea României la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York, prin legea 365/2004, nu putea să facă obiectul unei consultări populare. Nu pot fi supuse consultării populare probleme care ţin de chestiuni internaţionali. Pentru exemplificare, dacă ar fi ieşit un răspuns negativ, înseamnă că populaţia chemată la urne infirma o lege şi mai mult de atât infirma Convenţia la care noi am aderat. Acesta e motivul pentru care, domnul preşedinţe, ţinând cont de recomandarea Parlamentului, nu a continuat pe acest subiect”, a completat Eugen Nicolicea.

Social-democratului a precizat că Iohannis a renunţat la tema integrităţii funcţiei publice din considerente electorale şi din cauza că este un subiect abordat de USR prin „Fără penali”, iniţiativă legislativă de revizuire a Constituţiei.

„Al doilea subiect, tot de atunci, la care renunţă este acela cu asigurarea integrităţii funcţiei publice. De aceea avizul nostru nu a fost unul negativ, pentru că el conţine lucruri care se şi puteau. De data aceasta, se pare că din raţiuni electorale şi politice, nu a vrut să mai susţină tema USR, «Fără penali în funcţii publice». Dacă a intrat în campanie electorală PNL, nu putea să umfle electoral USR şi atunci a renunţat la această temă”, a conchis deputatul PSD.

Ce prevedea hotărârea Parlamentului din 2017

Pe 13 februarie 2017, Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, aviz favorabil pentru referendumul anticorupţie. În acea şedinţă de plen reunit, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a supus la vot avizul Comisiei juridice, favorabil acelui referendum. Totodată, comisiile juridice au făcut recomandarea ca întrebarea care va fi pusă în cadrul referendumului să respecte Constituţia, deciziile CCR şi recomandările Comisiei de la Veneţia.

Pe 24 ianuarie 2017 Administraţia Prezidenţială anunţa că şeful statului a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional în privinţa continuării luptei împotriva corupţiei şi asigurării integrităţii funcţiei publice.

Hotărârea nr 5 din 2017 a Legislativului referitoare la organizarea unui referendum consultativ legat de continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice prevede că amnistia şi graţierea nu pot face obiectul unei iniţiative legislative a cetăţenilor. De asemenea, conform sursei citate, prin decizia CCR 70/1999 este stabilit că Preşedintele României nu poate iniţia un referendum legislativ.

„1. Constituţia României, republicată: art. 90 şi art. 74 alin. (2). "Problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea, care, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituţie nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor", ţinând cont de faptul că lupta împotriva corupţiei a devenit o problemă cu caracter internaţional prin adoptarea Legii nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

2. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 70 din 5 mai 1999: "Preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ".

3. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 799 din 17 iunie 2011

Punerea în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 799 din 17 iunie 2011 în sensul ". . . exceptării de la referendumul cerut de Preşedinte a problemelor de interes naţional care, aprobate prin exprimarea voinţei poporului, ar impune revizuirea Constituţiei"”, arată decizia Parlamentului de acum doi ani.

Preşedintele Klsus Iohannis a anunţat joi cele două teme care au fost transmise Parlamentului ca fiind de interes naţional şi urmează să fie puse în discuţie la referendumul din 26 mai: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe.

Citește și: