Sorina Ionaşc
39029 vizualizări 7 apr 2013

Statul român a acordat în 2013 aproape 71 de milioane de euro pentru finanţarea bisericilor din România şi din străinătate. Suma a stârnit însă nemulţumiri în rândul unor deputaţi şi senatori.

Un grup de parlamentari în frunte cu Remus Cernea, cunoscut pentru poziţiile sale împotriva Bisericii, pregăteşte o iniţiativă legislativă care să vizeze o altă formă de finanţare a cultelor decât cea de la bugetul de stat, respectiv cea a modelului german.

Mai precis, Cernea vede o redirecţionare a unui procent din impozitul pe venit al cetăţenilor, la liberă alegere, către cultele religioase, ca în cazul organizaţiilor nonguvernamentale.

„Noi intenţionăm, pentru că am discutat cu mai mulţi parlamentari din diferite partide şi există un curent de opinie pe acest subiect, să avem un sistem de finanţare a cultelor pe acest model. Asta ar degreva bugetul de stat de foarte multe sume alocate pentru culte şi ar ajuta foarte mult şi bisericile să aibă venituri predictibile şi stabile. Sunt convins că o astfel de iniţiativă va avea o susţinere largă pentru că este şi în interesul Bisericii, ar fi prima interesată”, a declarat Remus Cernea, pentru gândul.

Mai mult, punând accent pe necesitatea ca această propunere să intre în dezbatere publică, deputatul Partidului Verde a spus că va face tot ce este posibil ca iniţiativa lui să fie aprobată. „Voi face tot ce ţine de mine pentru ca acest sistem să fie implementat”, a mai spus el.

Cu toate acestea, Remus Cernea a refuzat să spună care parlamentari îl susţin.

Pe de altă parte, aşa cum era de aşteptat, poziţia Patriarhiei Române este total diferită de viziunea deputatului Partidului Verde. O astfel de iniţiativă trebuie analizată foarte bine şi, totodată, corelată cu problema retrocedărilor proprietăţilor Bisericii, crede purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

„Această finanţare de la buget este responsabil asumată de stat încă de la secularizarea din 1863. Considerăm că această iniţiativă ar trebui lansată în dezbaterea publică, ar trebui foarte bine analizată şi corelată cu o iniţiativă referitoare la retrocedările proprietăţilor Bisericii luate de stat în 1863. Acest sprijin financiar a fost respectat inclusiv de regimul comunist. Finanţarea nu se face din milă, cultele au un rol foarte important. Această iniţiativă este una răzleaţă, iar modelul german sau francez nu este viabil pentru România”, a declarat părintele Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei, contactat de gândul.

„Unde e teamă de Doamne-Doamne, o să fie bine pentru toată lumea”

Deşi Cernea susţine că iniţiativa lui de adoptare a modelului german pentru finanţarea cultelor religioase ar avea susţinere din partea mai multor grupuri parlamentare, majoritatea aleşilor neagă.

Chiar dacă sunt acum în opoziţie, PDL şi USL se află de aceeaşi parte a baricadei când vine vorba de religie. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Ioan Oltean, merge pe varianta finanţării Bisericii tot din bugetul de stat pentru că, spune el, „unde e credinţă, o să fie bine”.

„Ar trebui să ajutăm biserica, există parohii care se află în imposibilitatea de a se întreţine singure. Donaţiile de la enoriaşi nu sunt suficiente pentru că mulţi nu au resurse şi de aceea e necesar să finanţăm şi noi cultele. Poporul român este unul credincios, iar biserica a avut un rol extrem de pozitiv în formarea identităţii lui. Nu ne putem delimita de această instituţie. Unde e credinţă şi teamă de Doamne-Doamne, o să fie bine pentru toată lumea”, declară Oltean, pentru gândul.

PPDD: „Dacă renunţăm şi la biserică, nu ştiu ce ne mai rămâne”

Nici PPDD nu lasă Biserica la greu. Liderul senatorilor lui Dan Diaconescu, Haralambie Vochiţoiu, spune că o renunţare la finanţarea cultelor religioase ar trebui să fie luată doar în ultimă instanţă.

„Să fie şi de la bugetul de stat. Nu aş fi de acord să ne derobăm de la această sarcină. Biserica a contribuit la apariţia poporului român şi avem datoria să n-o lăsăm în urmă. Nefinanţarea bisericii ar trebui să fie ultima decizie pe care ar trebui s-o luăm. Dacă renunţăm şi la biserică, nu ştiu ce ne mai rămâne”, a spus Vochiţoiu, contactat de gândul.

Mircovici: "Ar trebui să ne continuăm tradiţia"

Vicepreşedinte în Grupul Ecumenic de Rugăciune al Camerei Deputaţilor, deputatul reprezentant al bulgarilor din România, Nicolae Mircovici, împărtăşeşte acelaşi punct de vedere. Tradiţia românească, în primul rând, şi rolul Bisericii în societate sunt argumentele pe care Mircovici se bazează atunci când susţine finanţarea Bisericii din bugetul de stat.

„Nu sunt de acord cu această iniţiativă. Biserica face un serviciu public la noi, contribuie la educaţia morală a societăţii, normal că trebuie să o ajutăm. Ar trebui să continuăm să mergem pe tradiţia noastră, Biserica să primească bani şi din donaţiile enoriaşilor şi de la stat, mai ales acolo unde comunitatea nu poate ajuta. De exemplu, acolo unde biserica se poate întreţine singură, nu îi mai dăm din buget, dar dăm mai mult bisericilor care nu au resursele necesare. Este vorba despre întrajutorare, la noi, fiecare luptă pentru sprijin, nu ca să renunţe la el”, a spus Mircovici, pentru gândul.

Deşi a candidat pe listele USL, deputatul Remus Cernea nu găseşte susţinere nici la social-democraţi. Deputatul de Vaslui Adrian Solomon, care a avut de-a lungul mandatului mai multe amendamente pentru cultele religioase, vrea ca Biserica să fie susţinută tot de stat.

„Nu este cazul să discutăm despre aşa ceva. Avem o Constituţie şi trebuie să facem aşa cum scrie în ea. Nu ar trebui să luăm în calcul alte variante pentru finanţare, este foarte bine cum este acum”, a spus Solomon, pentru gândul.

Cum este finanţată biserica în Europa

Finanţarea cultelor religioase diferă de la stat la stat, în funcţie de istoria fiecărei ţări şi de religia dominantă. Ajutorul financiar de la stat se practică în majoritatea ţărilor europene, într-o măsură mai mică sau mai mare.

De exemplu, în Belgia, Luxemburg şi Grecia, statul acoperă parţial costurile pentru construirea şi renovarea cultelor religioase, şi totodată salariile preoţilor şi ale personalului neclerical.

Pe de altă parte, în Franţa, biserica este separată de stat chiar prin Constituţie, statul francez fiind unul laic, motiv pentru care nu finanţează cultele religioase. În prezent, 75% dintre veniturile bisericii  provin din donaţiile enoriaşilor, iar 25% dintre acestea vin din contribuţia voluntară a credincioşilor. Mai mult, salariile clericilor nu sunt suportate de bugetul de stat.

Nici în Germania cultele religioase nu sunt finanţate de stat, ci există un sistem de impozitare eclesial. Modelul pe care l-ar dori şi deputatul Remus Cernea este cel prin care cetăţenii direcţionează voluntar un anumit procent din impozitul pe venit ( cum este în cazul ONG-urilor, 2%) către cultul religios căruia îi aparţin. Dacă un cetăţean se declară fără religie şi refuză să direcţioneze acel procent din venitul său, atunci nu mai beneficiază de serviciile bisericeşti, precum slujbe de înmormântare, cununie sau botez. Cu toate acestea, chiar şi statul german contribuie financiar la construcţia şi întreţinerea a unor culte religioase

În Austria, în schimb, cotizaţia cetăţenilor pentru biserici este obligatorie, iar banii strânşi sunt direcţionaţi către toate religiile recunoscute (Biserica Romano-Catolică, Biserica Evanghelică, Biserica Veche Catolică şi comunitatea iudaică).

Câţi bani a acordat statul român pentru Biserică

Cultele religioase au primit în 2013 mai mulţi bani decât în anul precedent. Este vorba despre o diferenţă de aproximativ 42 de milioane lei, echivalentul a 9,4 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei/euro, curs pe care a fost fundamentat bugetul de stat pe anul în curs.

Mai precis, 35,2 de milioane de lei (7,9 milioane de euro) au mers pentru susţinerea cultelor, 12 milioane de lei (2,6 milioane de euro) pentru Biserica Ortodoxă Română din străinătate, 2,1 milioane de lei (0,4 milioane de euro) pentru personalul neclerical, 2,3 de milioane de lei (0,4 milioane de euro) pentru asigurările de sănătate şi 262,8 milioane de lei (59 de milioane de euro) pentru salarizare, iar 1,1 milioane de lei (0,2 milioane de euro) pentru susţinerea schitului de la Muntele Athos. În total, 315,5 milioane de lei, adică aproximativ 71 de milioane de euro.

Potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte, în România sunt recunoscute oficial 18 culte.

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

În 2012, suma totală a banilor acordaţi din bugetul de stat pentru cultele religioase era de circa 273,7 de milioane de lei.

Potrivit unui comunicat de presă al Patriarhiei din februarie 2013, în România sunt peste 14.000 de preoţi şi diaconi ortodocşi.

”Din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt  salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică”, se arată în comunicatul de presă.

A murit MARGARET THATCHER. "Doamna de Fier" a Marii Britanii avea 87 de ani

Citește și: