Cristian ANDREI
20480 vizualizări 8 mai 2015

România, 2015. Guvernul este obligat să organizeze, conform prevederilor legale în vigoare, alegeri parţiale locale şi parlamentare. Preşedinţia a cinci Consilii Judeţene trebuie aleasă în mod democratic, primarii a trei mari municipii, printre care şi municipiul Sibiu, dar şi 14 colegii de parlamentar. Termenul legal era de 90 de zile de la vacantarea postului.

Guvernul este informat de Autoritatea Electorală Permanentă că trebuie să organizeze alegeri parţiale şi propune date concrete pentru organizarea acestora. Ultima dată propusă – 22 martie 2015. Şi prefecţii anunţă la Bucureşti că s-au vacantat posturile. Toată procedura este îndeplinită. Ministerul Dezvoltării Regionale, în cazul alegerilor parţiale locale, dar şi Ministerul de Interne, au toate documentele la dosar primite.

Ministerul de Interne retrage în ultima clipă, în februarie 2015, hotărârile prin care trebuiau organizate alegeri parţiale şi locale. Premierul Victor Ponta iese public şi anunţă că va organiza alegeri doar dacă îl obligă o instanţă. PNL dă în judecată Guvernul în contencios administrativ. Horea Uiorenu, fost preşedinte CJ Cluj, şi-a dat demisia din funcţie în octombrie 2014. 

În luna aprilie, Curtea de Apel Cluj – secţia contencios administrativ decide că guvernul este obligat să organizeze alegerile pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj. O lună mai târziu vine şi motivarea: ”Guvernul a făcut exces de putere”. Guvernul are dreptul de recurs în 15 zile de la comunicare, decizia nefiind definitivă. 

Apărarea Guvernului Ponta: România nu are bani pentru alegeri

Nu avem bani pentru alegeri, a fost poziţia Guvernului Ponta în timpul procesului. Deşi laudă performanţele economiei, în faţa judecătorilor, apărătorii Guvernului Ponta au invocat raţiuni economice pentru care nu se organizează alegeri locale parţiale. Chiar premierul, într-o declaraţia la sediul PSD afirma: ”dacă ţara stă doar în alegeri, de muncit, când mai muncim?”. Astfel, Guvernul spune direct că nu sunt bani pentru alegeri parţiale.

”Aceste proiecte nu au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului la solicitarea MAI, care a motivat cererea prin faptul că organizarea alegerilor locale şi a celor parlamentare la date diferite ar impune suplimentarea bugetului ceea ce ar reprezenta dublarea cheltuielilor ce revin ministerului pentru asigurarea pazei şi altor activităţi”, se arată în decizia Curţii de Apel Cluj.

Ministerul de Interne retrage în ultima clipă proiectele, invocând lipsa fondurilor.

Curtea de Apel din Cluj respinge punctul de vedere al apărării, precizând că nu s-au oferit elemente din care să rezulte că prin organizarea alegerilor parţiale s-ar ajunge la ”imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar”.

”Mai susţine pârâtul că refuzul de a stabili data alegerilor nu este nejustificat întrucât proiectele au fost retrase urmare a fondurilor ce trebuiesc alocate, iar desfăşurarea alegerilor partial pentru unităţile administrativ locale împreună cu alegerile parţiale este necesară pentru a nu angaja cheltuieli nejustificate. Susţinerea nu poate fi reţinută. În cauză nu s-au depus acte în măsură să ateste care erau cheltuielile concrete pentru alegeri. Autoritatea nu a depus un calcul, o determinare a necesarului pentru alegerea dintr-o unitate administrativ teritorială şi nu a oferit alte elemente care să conducă la imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar. Nu trebuie omis că prognozarea cheltuielilor se face prin bugetele anuale adoptate, bugete care cuprind şi cheltuieli diverse/neprevăzute precum cheltuieli cu executarea hotărârilor sau alegeri urmare a intervenţiei situaţiilor exprese. Prin urmare lipsa de diligenţă nu poate justifica absenţa fondurilor, respectiv refuzul în stabilirea / organizarea alegerilor parţiale şi nu poate fi imputat reclamantului / comunităţii”, este poziţia Curţii de Apel Cluj.

”A fost un exces de putere”

Curtea de Apel Cluj a decis că prin modul în care a acţionat, Guvernul Ponta a făcut un ”exces de putere”. Premierul Ponta a susţinut mereu că nu va organiza alegeri parţiale, decât dacă o instanţă va decide acest lucru. Deşi legea este clară, când a fost întrebat de gândul de ce nu respectă prevederile legale, a răspuns: ”este opinia dumneavoastră”.

”În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluţiona o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva o cere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităţii prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor”, precizează Curtea de Apel Cluj în motivarea deciziei sale.

Guvernul Ponta: alegerile nu sunt oportune

Premierul Victor Ponta a venit cu un alt argument pentru a bloca alegerile: nu sunt oportune. El a vorbit fie despre faptul că în România se schimbă legile electorale în scurt timp, fie că cetăţenii nu sunt interesaţi de alegeri. Niciodată nu a explicat care sunt argumentele legale pentru care a blocat organizarea alegerilor parţiale locale şi parlamentare.

Şi acest argument a fost respins de instanţa de la Cluj.

”Se mai susţine de pârât că problema este una de oportunitate. Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităţilor, dar în limitele de a nu se ajunge la arbitrariu/ caz. Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorităţii, doar dacă prin lege nu sunt stabilite condiţii, termene. Atunci când legiuitorul prevede expres termene acestea trebuie respectate”, motivează decizia Curtea de Apel Cluj, arătând că un Guvern nu poate decide dincolo de prevederile legale când să organizeze alegeri.

Guvernul Ponta: nu există sancţiune pentru nerespectare legii

Guvernul Ponta s-a dus în faţa instanţei, arătând că nu există nicio sancţiune dacă încalcă legea şi nu organizează alegeri parţiale locale şi parlamentare.

”Susţine pârâtul că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancţiune. Susţinerea nu poate fi reţinută întrucât lipsa unei sancţiuni exprese în lege vizând administraţia locală/ alegerea administraţiei nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat. Nerespectarea unui atare termen conform statuărilor prin jurisprudenţa CEDO şi CJUE atrage sancţiuni pecuniare, iar acestea pot fi applicate şi autorităţilor în condiţiile legilor naţinale, respectiv a legii 554/ 2004, neîndeplinirea unei operaţiuni, emiterea unui act, inclusive refuzului nejustificat”, este poziţia Curţii de Apel Cluj, exprimată în motivarea deciziei sale.

După ce a decis că Guvernul Ponta a făcut un ”exces de putere” când nu a organizat alegeri parţiale locale şi parlamentare, că nu se poate invoca argumentul lipsei fondurilor pentru alegeri, că decizia de oportunitate nu se aplică în cazul respectării unei legi, Curtea de Apel Cluj – secţia contencios administrativ a obligat Guvernul să organizeze alegeri pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj.

Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de Guvern.

După aflarea veştii, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan – UDMR, şi-a dat demisia. Premierul Victor Ponta a spus că situaţia de la Cluj se va rezolva şi un liberal va deveni preşedintele Consiliului Judeţean şi astfel nu se vor mai organiza alegeri locale parţiale. În locul respectării legii, premierul Ponta a propus un troc politic.

Citește și: