Gandul.info
Sorina Ionaşc
19820 vizualizări 20 nov 2014

Mai puţin de 40.000 de voturi au fost date de românii din străinătate liderului PSD, Victor Ponta, în timp ce Klaus Iohannis a câştigat aproape 340.000 de voturi.  Din toate statele, singurul în care premierul a fost declarat câştigător este Palestina, unde a fost votat de 10 persoane (52,63%), la o diferenţă de doar un vot de Klaus Iohannis.

Cea mai puternică victorie a preşedintelui ales este însă în Germania, unde a fost votat de 96.05% dintre românii din străinătate, adică aproape 17.000 de voturi, în timp ce Victor Ponta a obţinut un scor de doar 3,94%.

O altă victorie clară a fost şi în Irlanda, ţara în care Klaus Iohannis a obţinut al doilea cel mai bun scor din diaspora, cu 95.75% dintre voturi, Victor Ponta fiind ales de doar 4,24% dintre alegători.

Şi în Danemarca a fost diferenţă foarte mare de voturi, liderul liberal obţinând un scor de 95.13%, în timp de preşedintele PSD a luat doar 4,86%.

Click pentru a mări

Cele mai mari probleme în ziua votului au avut loc în Londra, unde mii de români au aşteptat ore în şir la cozi pentru a putea vota, înfruntând frigul şi ploaie, iar mulţi dintre ei ajungând să nu poată vota. În Marea Britanie, Victor Ponta a fost taxat drastic şi a fost votat doar de 5,09% dintre români, adică 1.317, în timp ce Klaus Iohannis a primit voturile a 24.533 de români, adică 94.90%.

Probleme la secţiile de votare au fost şi în Paris, şi, la fel ca în cazul Marii Britanii, Victor Ponta a fost sancţionat printr-un număr foarte mic de voturi. Per total, în Franţa, premierul a fost votat doar de 1.049 de români, adică 6,53%, în timp ce peste 15.000 de alegători din Franţa l-au ales pe Klaus Iohannis (93.46%).

La Torino, românii care aşteptau să voteze şi îşi strigau drepturile au fost trataţi cu gaze lacrimogene. Şi cum în Italia este una dintre cele mai mari comunităţi de români, numărul de voturi a fost printre cele mai mari. Aici, Klaus Iohannis a primit aproape 86.000 de voturi, adică 88.59%, în timp de Victor Ponta a fost votat de 11.021 de români, adică 11.40%.

Procente mai bune pentru Victor Ponta

La polul opus, statele în care Victor Ponta a reuşit, totuşi, să obţină procente bune, chiar dacă nu a câştigat, sunt destul de puţine. Liderul PSD a câştigat doar în Palestina, însă şi în Pakistan a fost aproape. 42,85% dintre românii aflaţi acolo, adică şase la număr, la diferenţă de doar două voturi de Iohannis.

În Zimbabwe, 5 români din 14 l-au votat pe Victor Ponta, reuşind astfel să obţină un procent de 35.71%.

În Uruguay, candidatul PSD a primit 14 voturi, adică 37.83%, iar Iohannis 23 de voturi, adică 62.16%.

Dacă în primul tur, Republica Moldova a votat, în mare parte, cu Victor Ponta, acum situaţia stă altfel. Klaus Iohannis a fost votat de 27.933 de români aflaţi peste Prut, adică un procent de 78.58%, iar premierul puţin peste 7.600 de voturi, adică 21.41%.

VEZI AICI SITUAŢIA VOTURILOR DIN DIASPORA PE ŢĂRI

Probeleme din diaspora

377.651 de români au putut să voteze la cele 294 de secţii amplasate în străinătate, asta deşi mii de români nu au putut să-şi exercite acest drept. În primul tur, doar 161.000 de români au putut să voteze, în timp ce la alegerile prezidenţiale din 2009, în cel de-al doilea tur, mai puţin de 150.000 de voturi au fost înregistrate în diaspora.

În ciuda numărului record de români care s-au prezentat la vot în străinătate pentru alegerea noului preşedinte al României, au existat, din nou, mii de concetăţeni care nu au putut vota, după cum gândul a transmis pe tot parcursul zilei de duminică. Totodată, amintim că la Paris şi la Torino s-a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva românilor care protestau faţă de neprelungirea programului de vot. Mai mult, la Londra, secţia de votare de la Brent Civic şi-a închis porţile cu o oră şi jumătate înainte de finalul programului de vot, organizatorii considerând că doar cei care mai erau înăuntru puteau vota.

Instalat cu mai puţin de o săptămână înaintea celui de-al doilea tur, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a demisionat marţi de la MAE, în contextul problemelor de la organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate. Meleşcanu a spus că măsurile luate de el în puţinul timp în care a condus MAE au fost cele care au permis o prezenţă record la alegerile din afara ţării şi că de vină pentru problemele înregistrate a fost doar legea rigidă, care trebuie schimbată şi adaptată la realităţile demografice actuale.

Joi, Parchetul General a început o anchetă în privinţa votului din diaspora, după ce mii de români au fost practic împiedicaţi să-şi exprime dreptul la vot la alegerile prezidenţiale. Anunţul a fost făcut în această dimineaţă chiar de procurorul general, Tiberiu Niţu.

Citește și: