Cristian ANDREI
17020 vizualizări 5 mai 2015

Autoritatea Electorală Permanentă precizează într-un răspuns acordat gândul sub semnătura preşedintei AEP, Ana Maria Pătru, că a informat periodic Guvernul cu privire la vacantarea mandatelor de parlamentar, preşedinte de CJ sau primar, propunând date pentru care se pot organiza alegeri parţiale pentru acestea. De fiecare dată, propunerea AEP a fost ignorată de Guvern, deşi premierul Ponta vorbeşte des despre rolul acestei Autorităţi, care ar trebui să se ocupe la alegerile viitoare şi de votul din Diaspora.

În această situaţie se află în momentul actual, dar lista este în curs de actualizare, deoarece şi pentru alte situaţii urmează să se aplice termenul legal, 14 colegii parlamentare, cinci pentru funcţia de  preşedinte al Consiliului Judeţean, trei pentru funcţia de primar al unor mari municipii, dar şi alte comune şi consilii locale.

„Autoritatea Electorală Permanentă a propus data de 22 martie 2015 pentru organizarea de noi alegeri parţiale locale şi parlamentare. Precizăm că în cazul alegerilor locale parţiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea şi desfăşurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar trebui adoptate astfel încât să intre în vigoare la data de 4 mai 2015”, se arată în documentul primit de gândul de la AEP.

Până pe 4 mai, care a fost luni, guvernul nu a emis nicio astfel de hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă că a blocat alegerile parţiale locale prin încălcarea legii.

Premierul Ponta a declarat că va organiza alegeri doar dacă va decide o instanţă, nu pentru că aşa scrie în lege. În 2012, pe când se afla în opoziţie avea însă un alt punct de vedere.

”Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri şi în felul acesta economiseşti bani şi fereşti societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puţin două din trei le-am câştiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână şi ţinem ţara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reuşim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri”, a fost motivaţia oferită de prim-ministru în 2015.

 



Aceasta este opusul a ceea ce promova pe când se afla în Opoziţie acelaşi politician: Victor Ponta.

”Vom acţiona împreună cu ONG-urile pentru a obţine pe calea instanţelor alegeri parţiale în cele trei colegii de deputat şi două de senat în care Guvernul Boc era obligat conform legii actuale în vigoare să organizeze alegeri parţiale (...) Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de Guvern, nu a organizat alegeri (…) vom acţiona atât în instanţa civilă, pentru ca instanţa să oblige guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea de fapt, dar şi din punct de vedere penal, faptul că un prim-ministru, oricum s-ar numi acesta, refuză să respecte o lege a ţării este o încălcare şi a legii penale”, afirma la o conferinţă de presă a USL din ianuarie 2012 Victor Ponta.

Unde refuză Ponta să organizeze alegeri

Guvernul Ponta refuză să organizeze alegeri, deşi s-a depăşit termenul legal, pentru cinci preşedinţii de Consilii Judeţene: Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Mehedinţi, Cluj. La acestea se vor adăuga în curând Hunedoara şi Brăila.

O situaţie similară se regăseşte în municipiul Sibiu, unde nu au fost organizate alegeri parţiale după ce Klaus Iohannis a devenit oficial preşedintele României. În acest moment, nici în Târgovişte nu există un primar ales, vechiul primar pierzându-şi această calitate şi nici la Râmnicu Vâlcea.

Ultimele alegeri parţiale au fost organizate de guvern simultan cu alegerile europarlamentare. Nici la vremea respectivă, data organizării alegerilor parţiale nu a ţinut cont de prevederile legale, fiind depăşit termenul de 90 de zile.

În dispută ar trebui să intre şi 14 posturi de parlamentar, în aceste colegii fiind încălcată legea şi nefiind organizate alegeri parţiale.

 

Iaşi – circumscripţia electorală nr 24, colegiu uninominal numărul 4

 

Covasna - circumscripţia electorală nr 15, colegiu uninominal numărul 1

Braşov - circumscripţia electorală nr 8, colegiu uninominal numărul 7

circumscripţia electorală nr 8, colegiu uninominal numărul 6

Bucureşti - circumscripţia electorală nr 42, colegiu uninominal numărul 23

circumscripţia electorală nr 42, colegiu uninominal numărul 15

Hunedoara - circumscripţia electorală nr 22, colegiu uninominal numărul 5

Bacău - circumscripţia electorală nr 4, colegiu uninominal numărul 1
circumscripţia electorală nr 4, colegiu uninominal numărul 9

Vrancea - circumscripţia electorală nr 41, colegiu uninominal numărul 4

Buzău - circumscripţia electorală nr 10, colegiu uninominal numărul 1

Mureş - circumscripţia electorală nr 28, colegiu uninominal numărul 3

Dâmboviţa - circumscripţia electorală nr 16, colegiu uninominal numărul 2

Galaţi - circumscripţia electorală nr 18, colegiu uninominal numărul 5

 

 

Citește și: