14387 vizualizări 20 mar 2015

Prima Zi a Primăverii. Echinocţiul (numit şi echinox) este momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mişcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecţie ale eclipticii (traiectoria mişcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocţiale. Punctele echinocţiale îşi schimbă poziţia pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.

Echinocţiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziţia punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.

Al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal.

Termenul echinocţiu provine din latinul „æquinoctium”, prin combinarea lui æquus (egal) cu nox, noctis (noapte). Aceasta, pentru că la echinocţiu ziua şi noaptea au durate egale.

Echinocţiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocţiul de martie în emisfera nordică, în timp ce echinocţiul de septembrie pe cel din emisfera sudică.

Prima Zi a Primăverii. O zi cu trei evenimente astronomice

Echinocţiul de primăvară 2015, coincide cu Superluna şi cu eclipsa de Soare. Trei evenimente astronomice rare - o eclipsă de Soare, o super-Lună şi echinocţiul de primăvară - vor avea loc vineri, 20 martie.

Super-Luna - sau luna la perigeu - este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi apare mult mai mare decât în celelalte nopţi. În general, se produc între trei şi şase super-Luni pe an.

În 2015, vor fi şase super-Luni, iar două dintre acestea au avut loc deja. Următoarea va fi pe 20 martie, iar fenomenul va fi vizibil din nou în august, septembrie şi octombrie.

Echinocţiul marchează acel moment din fiecare an când ziua şi noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai lungă dintr-un an. Momentul echinocţiului este marcat primăvara şi toamna. Deşi echinocţiul de pe 20 martie nu va avea niciun impact direct, ce poate fi resimţit, asupra felului în care va arăta eclipsa de Soare, el va contribui la marcarea unei zile foarte speciale, ce va consta în desfăşurarea a trei evenimente astronomice rare într-un interval de câteva ore.

Pe 20 martie, axa Pământului va fi perpendiculară pe raza Soarelui - fenomen care se produce doar de două ori pe an, în timpul celor două echinocţii. După aceea, axa Terrei va începe să se încline (în raport cu raza Soarelui, n.r.), făcând ca zilele să devină mai lungi în emisfera nordică. Echinocţiul a fost sărbătorit ca un moment al începutului şi al reînnoirii, de numeroase culturi şi civilizaţii, şi este adeseori asociat cu Paştele creştin şi Pesah (sărbătoare ebraică).

O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ şi steaua sa, prin faţa astrului. Văzut de pe Pământ, discul Lunii este de obicei mai mare decât cel al Soarelui şi, dacă se interpune între privitor şi astru, îi "blochează" lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Terra.

Deşi eclipsa solară de vineri - care în România va fi una parţială - nu va fi influenţată de celelalte două momente astronomice, specialiştii în domeniu spun că se întâmplă destul de rar ca ele să se producă în aceeaşi zi.

Prima Zi a Primăverii. Când vor pica din nou cele trei evenimente în aceeaşi zi

Cele trei fenomene - echinocţiu, super-Lună şi eclipsă solară - se vor produce din nou în aceeaşi zi, în acest secol, în anii 2053 şi 2072.

Eclipsa parţială de Soare de vineri va începe în jurul orei 10.40, va avea maxima în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.

Prima Zi a Primăverii. Google marchează venirea primăverii printr-un Doodle

Google sărbătoreşte, vineri, echinocţiul de primăvară - prima zi de primăvară astronomică - printr-un logo special, cu o animaţie ce prezintă mai multe specii de flori, printre care lalele, garoafe şi narcise. Animaţia realizată de Google cuprinde şi o albină, imaginea putând fi distribuită pe reţelele de socializare, precum Facebook, Twitter şi Google+, dar şi pe e-mail.

Doodle-ul „Prima Zi a Primăverii”

Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.

Prima Zi a Primăverii. Datini şi obiceiuri de echinocţiul de primăvară

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice forma de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice evenimentul marca reîntoarcerea la belşug - adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

În cultură amerindiana se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ.

În fiecare an, în această zi sanctuarul de la Teotihuacan din Mexic este luat cu asalt de sute de turişti dornici să celebreze echinocţiul de primăvară.

PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Sute de oameni s-au strâns în 2013 la ruinele Chichen Itza pentru echinocţiul de primăvară (Foto: EPA/Mediafax Foto)

Chinezii credeau că în ziua în care cade echinocţiul de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile. Ştiinţa a arătat că acest lucru nu este adevărat. 

Prima Zi a Primăverii. Ce spun astrologii

Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Starea meditativă şi contemplativă a Peştilor este acum înlocuită cu spontaneitatea şi dorinţa de afirmare a Berbecului.

Prima Zi a Primăverii. 20 martie este şi Ziua Internaţională a Fericirii

Anul 2015 este cel de-al treilea an în care oamenii de pretutindeni celebrează ziua fericirii. Data a fost aleasă de Adunarea Generală a ONU, pe 12 iulie 2012. Astfel, în această zi, nimeni „nu are dreptul” să fie supărat sau nefericit.

Ziua Internaţională a Fericirii a fost sărbătorită pentru prima dată în 2013, pe data de 20 martie. Decizia fost luată în 2012 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).ONU speră ca iniţiativa să încurajeze guvernele să ia în considerare starea de bine a cetăţenilor şi să nu îşi mai concentreze eforturile doar pe creşterea economică.

”Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, arată Adunarea ONU în Rezoluţia adoptată prin consens. Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi ”în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Prima Zi a Primăverii. Clasamentul fericirii în Europa

Cetăţenii danezi recent pensionaţi sunt cei mai fericiţi europeni, în timp ce la polul opus se află pensionarii bulgari cu vârste peste 75 de ani, arată un studiu Eurostat publicat vineri, de Ziua Internaţională a Fericirii, potrivit căruia românii se află la mijlocul clasamentului.

În medie, gradul de mulţumire faţă de viaţă al europenilor este de 7,1 (pe o scară de la 0 la 10), arată sondajul Eurostat. Cei mai mulţumiţi sunt cetăţenii din statele nordice, cu o medie de 8,0 în Danemarca, Finlanda şi Suedia, urmate de Olanda şi Austria cu o medie de 7,8.

Pe ultimul loc se află cetăţenii din Bulgaria (4,8), precedaţi de cei din Grecia, Cipru, Ungaria şi Portugalia (6,2).
Românii se numără printre europenii destul de mulţumiţi de viaţa lor, cu o medie de 7,2, clasându-se imediat după germani, polonezi şi britanici (toţi cu o medie de 7,3), dar înaintea francezilor (7,0), spaniolilor (6,9), italianilor (6,7) sau cetăţenilor din ţările baltice. Dintre români, cei mai mulţumiţi sunt tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, iar pe măsură ce înaintează în vârstă, gradul lor de mulţumire scade, ajungând la 6,2 în cazul persoanelor de peste 75 de ani.
Tinerii tind să fie în general mai mulţumiţi de viaţă decât vârstnicii, cu o medie de 7,6 la nivelul populaţiei europene cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. La popul opus se află vârstnicii de peste 75 de ani, cu o medie de 6,8 la nivelul Uniunii Europene. Pe ultimul loc în acest clasament se află bătrânii bulgari, cu o medie de 3,8.

Mulţumirea faţă de viaţă tinde să descrească pe măsura înaintării în vârstă. Excepţie de la această tendinţă face grupa de vârstă 65-74 de ani, care reprezintă persoanele recent pensionate.

Venitul nu este factor foarte important în evaluarea fericirii, astfel că cea mai mare rată a mulţumirii faţă de viaţă în UE se regăseşte în rândul populaţiei cu o stare de sănătate bună (7,9). Factorii precum situaţia financiară (7,5), relaţiile sociale (7,2) par să fie semnificativi, dar nu la fel de importanţi ca sănătatea.

O altă concluzie a acestui studiu arată că nu există diferenţe majore în funcţie de gen. Media bărbaţilor mulţumiţi de viaţă este de 7,1, iar a femeilor de 7,0.

Citește și: