Andrei Luca POPESCU
5370 vizualizări 3 mar 2014

Pe 23 februarie, noua configuraţie politică a Parlamentului de la Kiev abroga controversata lege a „limbilor de stat”, care prevedea că, dacă într-o regiune administrativă a Ucrainei mai mult de 10% din populaţie vorbeşte o limbă, aceasta va fi recunoscută ca limbă oficială de stat, putând fi folosită în comunicările cu autorităţile, în şcoli sau în sistemul de justiţie. Legea fusese adoptată cu mare scandal (la propriu, parlamentari de la Kiev s-au luat la bătaie în plen), în 2012, la propunerea Partidului Regiunilor al fostului preşedinte Viktor Ianukovici. Opoziţia şi mai multe instituţii ale statului au avizat negativ legea, care de altfel a provocat şi proteste de stradă.

Prin această lege, rusa devenea limbă oficială de stat în Ucraina, iar acest lucru a lovit direct în mândria naţională a ucrainenilor. De lege s-au folosit şi au susţinut-o şi minorităţile română, ungară sau tătară, printre altele.

Totuşi, conform celui mai recent recensământ din Ucraina, ruşii constituie cea mai importantă minoritate din ţară, cu 17,3% din totalul populaţiei, adică 8,33 de milioane de persoane din totalul de peste 48 de milioane. Din totalul populaţiei Ucrainei, la vremea respectivă, 29,6% au declarat că rusa este limba lor nativă, nu ucraineana. În realitate, în prezent, aproximativ jumătate din populaţia Ucrainei vorbeşte rusa ca limbă principală.

Această situaţie demografică şi lingvistică este mult mai acută în Peninsula Crimeea. Aici, conform recensământului din 2001, 58% (1,18 milioane) din populaţia totală de 2 milioane de persoane este rusă, 12% (243.000) sunt tătari, iar ucraineni doar 24,4% (492.000). Mai mult, la recensământul respectiv doar 10% din populaţia Crimeii a declarat ucraineana ca limbă nativă. 77% au indicat rusa, iar 11,4% tătara crimeeană.

Procentele de vorbitori de limbă ucraineană în regiunile Ucrainei, conform recensământului din 2001. În sud şi est rusa este majoritară, cu un record în Crimeea, unde doar 10% din populaţie vorbeşte ucraineana.

Prin decizia noii puteri de la Kiev de a abroga această lege, puternica minoritate rusă a fost afectată direct, decizia având reacţii negative chiar şi de la Bucureşti, de unde Ministerul Afacerilor Externe şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la drepturile minorităţii române din Ucraina.

Decizia a stârnit proteste de stradă pro-ruse în Ucraina, în regiunile care istoric sunt aliniate politic astfel şi au constituit bazinele electorale ale lui Viktor Ianukovici. În Crimeea, această nemulţumire a servit drept pretext pentru Vladimir Putin, printre altele folosite, pentru a declara că interesele etnicilor ruşi sunt afectate şi încălcate de noua putere de la Kiev.

Decizia luată în pripă la Kiev, cu privire la această lege, în lumina victoriei revoluţiei declanşate pe EuroMaidan, a ajuns să fie folosită în mecanismul de propagandă şi justificare a unei intervenţii armate ruseşti în Crimeea.

Duminică, preşedintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a reparat această eroare, respingând legea de abrogare a „legii limbilor de stat” de la promulgare, prin exprimarea unui vot de veto, conform New York Times. Aceasta este considerată o concesie în faţa Rusiei, pentru a deschide calea dialogului politic şi diplomatic în criza din Crimeea.

Citește și: