Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
3740 vizualizări 5 oct 2016

Era musulmană începe în anul 622, când Profetul Muhammad şi apropiaţii săi au fugit (cuvântul este hijra – “emigrat”) de la Mecca la Yatrib (330 de kilometri spre nord), urmăriţi de furia kuraişiţilor (un trib arab ostil). Yatrib-ul se va numi Medina – Madinat an-Nabi, “Oraşul Profetului” - şi va fi nucleul primului stat musulman şi capitala imperiului care se năştea (până când al patrulea dintre Califii Bine Ghidaţi a transferat-o la Kufa).

Oraşul Profetului urma să fie trecut prin foc şi sabie de umeyyazi, ocupat de otomani, apoi anexat de wahhabiţi, care l-au făcut una cu pământul. Astăzi, e al patrulea oraş ca importanţă din Arabia Saudită.

Musulmanii nu marchează în mod special trecerea în noul an, semnificativă pentru ei este întreaga primă lună a calendarului - Muharram – considerată (de unde şi numele) între cele patru luni sfinte, cea mai importantă fiind luna Ramadan. În ziua a 10-a a lunii Muharram e celebrată Ashura, care pentru şiiţi înseamnă doliu colectiv în memoria celui de-al treilea imam al lor, Husein, nepotul Profetului, ucis la Kerbala.

Calendarul musulman – singurul calendar lunar care se mai foloseşte astăzi - are 354 de zile şi 8 ore. Astronomii musulmani au fost, încă din secolul al VIII-lea, personaje fabuloase, filosofi şi matematicieni, de al Al-Farazi până la Umar al-Khayyam, care n-a scris doar rubayat (pluralul de la rubai), “catrene”, sau capodopera “Algebra”, ci – la Observatorul din Ispahan – a numărat stelele.
 

Citește și: