Gandul.info
Paul CHIOVEANU
Paul CHIOVEANU
1367 vizualizări 8 iun 2018

De sâmbătă însă, vom intra şi într-un altfel de club: al protestelor organizate nu doar de opoziţia politică, sindicate sau ong-uri, ci chiar de politicienii de la putere. Vă vine să credeţi sau nu, România se alătură astfel Poloniei, Iranului, Rusiei, Ungariei sau Tunisiei. Sunt doar câteva exemple din ultimii ani. Toate au o notă comună – sunt organizate de liderii Puterii la scurt timp după alte proteste ale Opoziţiei (şi nu doar politică).

Cazul Poloniei din decembrie 2015 seamănă, poate, cel mai mult cu ce se va întâmpla la Bucureşti în zilele următoare. După un scandal politic între Putere şi Opoziţie pe subiectul numirii de către Preşedinte (apropiat al puterii parlamentare) a unor noi judecători la Curtea Constituţională şi la scurt timp după un mare protest antiguvernamental, zeci de mii de oameni au ieşit pe străzile din Varşovia pentru a susţine conservatorii de la Putere şi, implicit, pe preşedintele Andrzej Duda.

Mesajul principal al liderului de la putere, Jaroslaw Kaczynski, către mulţimea venită la protest în semn de sprijin, era: ”am câştigat alegerile, dar nu avem dreptul de a stabili legi şi de a remodela Polonia.”

În martie 2018, cu o lună înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, un alt lider regional - Viktor Orban, se adresa zecilor de mii de susţinători strânşi în faţa Parlamentului şi fluturând steagul Ungariei, cu mesaje împotriva imigranţilor, a politicii deschise susţinute de Bruxelles şi, bineînţeles, împotriva forţelor oculte conduse de George Soros. Suporteri ai partidului Fidesz au purtat bannere cu sloganul „Ungaria protejează Europa” şi „Suntem alături de tine, Viktor”

"Dacă Polonia este puternică, nici Ungaria nu poate fi pierdută", spunea Viktor Orban.

Revenind la ce se va întâmpla în Bucureşti. Pe 4 iunie, preşedintele PSD Liviu Dragnea anunţa de la Parlament, după o reuniune a Comitetului Executiv Naţional, organizarea unui ”miting împotriva abuzurilor care se întâmplă în România de mult timp, împotriva faptului că democraţia şi statul de drept sunt puse serios sub semnul întrebării.”

Motivaţia acestui miting – ”îi aşteptăm pe toţi cei care doresc să trăiască într-o ţară liberă, într-o ţară în care să nu mai fie instituţii aflate sub o teroare, într-o ţară în care din cauza sau datorită unei propagande toxice uriaşe se pune problema ca o structură nelegitimă, obscură, subterană să paraziteze instituţiile statului, să paraziteze deciziile şi să influenţeze într-un mod ocult decizii importante (…).”

După cum bine ne putem aduce aminte, acest ultim miting ce va fi organizat sâmbătă, sub stindardul ”împotriva abuzurilor”, a fost precedat de alte posibile manifestări: pentru susţinerea lui Liviu Dragnea în noiembrie 2017, pentru sprijinirea familiei tradiţionale în aprilie 2018 şi pentru susţinerea guvernului Dăncilă la sfârşitul lunii trecute. Toate, rămase la stadiul de proiect.

Ceea ce ne arată că,

(1) nu tema mitingului este importantă pentru actuala coaliţie guvernamentală ci, exact ca în ţările enumerate mai sus, manifestările au mai degrabă rol de contorizare a susţinerii populare şi

(2) că politicienii români aflaţi la guvernare împrumută, de la colegii lor europeni (mai bine zis anti-europeni, prin discursurile şi politicile dorite şi puse în aplicare în ultimii ani) tehnici prin care să arate Europei şi Statelor Unite, faptul că protestele anti-guvernamentale reprezinta doar una din vocile societăţii. O voce cu care, culmea, împarte şi una dintre marile îngrijorări – „democraţia şi statul de drept sunt puse serios sub semnul întrebării”.

Rămâne de văzut, cum şi în ce mod presa internaţională va aborda evenimentul de sâmbătă seara. Diferenţa între 10 mii – 100 de mii şi 1 milion de participanţi e importantă. Aceasta va cântări suficient pe plan intern în continuarea politicii guvernamentale şi parlamentare a coaliţiei PSD-ALDE din lunile următoare, în jocul deja început al campaniilor electorale din mai şi noiembrie 2019 şi,colateral, în cheltuirea unor sume importante din bani publici pentru manifestările de celebrare a 100 de ani de la unificarea României. Plus, alte câteva posibile evenimente cu impact în rândul electoratului: referendumul pentru suspendarea Preşedintelui, înlocuirea L.C. Kövesi de la conducerea DNA, referendumul susţinut de Coaliţia pentru Familie.

Pe plan extern, evenimentul de sâmbătă seară reprezintă şi un act de forţă al actualei majorităţi faţă de suspiciunea şi îngrijorarea din ce în ce mai pronunţate ale liderilor europeni, enunţate în dese rânduri în ultimul timp, referitor la modul de guvernare din România.  Actualii lideri – Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Theodor Meleşcanu şi C.Popescu Tăriceanu - au nevoie de o legitimitate susţinută de electoratul intern pentru a deschide uşile oficialilor europeni şi americani.

În funcţie de ce se va întâmpla sâmbătă seara, vom şti şi în ce direcţie va merge România cel puţin în următoarele 6 luni.

 

Paul Chioveanu activează din 2004 în sectorul ONG. Licenţiat în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, are expertiză pe zona de bună guvernare, drepturile omului şi comunicare publică. Când nu scrie opinii, Paul pune întrebări şi editează audio podcast-urile Telegraful, ipoteze în căşti.

 

Citește și: