Adrian Onciu
Adrian Onciu
1586 vizualizări 2 aug 2019

AMR 103. Număr zilele, minutele şi secundele. Mult a fost, puţin mai este până pe 10 noiembrie. Îmi place aici, la sanatoriul din Neptun, unde fac tratament pe timpul verii. Stau la soare, trag pe nas nisip fin, mă joc cu lopăţica, mă dau cu nămol şi citesc presa progresistă (bravo băieţi, sunteţi buni!).

De plictiseală speculez pe marginea evenimentului de la Caracal. Când eram mic mi se spunea Columbo. Reuşeam să dezleg orice rebus cu mult înaintea miliţienilor. Nici nu-i de mirare că m-au sunat de la CNN, Sputnik şi Fox News să-mi dau cu părerea despre situaţia din Caracal şi despre nebunul de Ghiţă. Vreau să cred că lucrurile au logica lor. Iar atunci când n-o au, prefer să tac, căci mai bine tac dacă nu-mi pot susţine vorbele preţioase cu fapte concrete.

Aşadar, s-o luăm sistematic, punct cu punct:

1) De când gaşca lui Liviu a subordonat Justiţia, pacienţii nu se mai simt în siguranţă. Ca simplu individ te poţi trezi săltat de pe stradă şi sechestrat în cine ştie ce spital insalubru, plin de şobolani social-democraţi.

2) După plecarea Codruţei, poliţiştii şi procurorii au o permanentă stare de anxietate. Tremură la fiecare zgomot, sunt lipsiţi de iniţiativă şi abia aşteaptă să-şi depună dosarul de pensionare. Inutil să precizez vinovaţii. Îi vedem în preajma Puterii.

3) La 112 se fac multe glume proaste, în general de către votanţii Vioricăi (care, se ştie, au discernământ diminuat). Asta nu constituie o scuză pentru Poliţie. Dimpotrivă. Este o agravantă că nu ştiu să distingă între adevăratele victime şi simpatizanţii PSD.

4) Ghiţă are o figură de psihopat căruia doctorii i-au greşit tratamentul (apropo, vreo demisie la Ministerul Sănătăţii?). Observaţia ar putea genera confuzie. Şi Liviu avea faţă de sociopat, dar n-a omorât pe nimeni din câte cunosc. 

5) Anchetatorii au interes să arunce fumigene în ochii opiniei publice pentru a-i bulversa pe eventualii suspecţi încă neprinşi. Odată, când eram la bunici, am încercat să ard o găină într-un butoi de varză murată. N-a mers! A ars butoiul în întregime şi găina a scăpat binemersi. Trăieşte şi în ziua de azi. Pe cine vor ei să prostească?!

6) Am un foarte mic sentiment de empatie când văd PSD-ul cum se zbate cu un picior în groapă. Vioricăi îi mai trebuie doar un bobârnac să cedeze psihic şi să plece acasă, la Videle, cu coada-ntre picioare. Mă întreb ce fel de monstru o fi Ghiţă dacă s-a dus la farmacie să cumpere medicamente pentru victima lui. Nu-l înţeleg! Eu oricând i-aş da bobârnacul ăla Vioricăi (deşi, să fim serioşi, mai tare l-aş trosni pe figurantul de Dan!).

7) Astfel de fapte abominabile ar fi fost de neconceput pe vremea lui Dacian şi vor deveni practic imposibile dacă Ludovic ajunge pe cai mari. O spun cu toată responsabilitatea şi greutatea funcţiei mele de şef al Statului paralel.

8) Am senzaţia că victimele lui Ghiţă au ajuns la un spital din afara ţării, cu complicitatea unor oameni din sistem. Nu m-ar mira ca respectivii să aparţină grupului de interese din jurul Vioricăi. Aştept confirmări de la Serviciul Psihiatric de Pază şi Protecţie.

9) Mă întreb dacă nu cumva Ghiţă din Caracal şi Ghiţă din Ploieşti sunt la fel de periculoşi pentru societate.

10) Intenţionez să câştig alegerile pas cu pas. Astăzi am mai făcut un mic pas.

În concluzie, scandalul ăsta cu răpiri, crime, dezvăluiri incendiare şi bâlbe ale anchetatorilor îmi vine ca o mănuşă. Am să urmăresc desfăşurarea evenimentelor (cum altfel?) decât cu atenţie şi foarte multă îngrijorare.

(va urma)

Citește și: