Gandul.info
Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
3104 vizualizări 24 mar 2018

Fostul premier tehnocrat a anunţat ieri că, în două săptămâni, va începe demersurile pentru înscrierea/lansarea propriului partid, al cărui prim test vor fi alegerile pentru Parlamentul European.

Potrivit declaraţiilor sale, noua formaţiune nu va fi transformarea politică a Platformei România 100 - aceasta rămânând o mişcare civică -, ci o entitate distinctă.

„Am început cu Platforma România 100 ca o mişcare civică, vom continua cu o mişcare politică”, spune Cioloş, precizând că „mişcările” în discuţie vor rămâne „legate”, platforma continuând să fie „mişcarea civică”, dedicată preluării energiilor sociale, care vor fi transmise, pe parcurs, proiectului politic, „unul serios şi credibil”.

Odată făcut anunţul, primii care au reacţionat au fost liberalii cei veşnic seduşi şi abandonaţi de tehnocrat înainte şi după alegerile din 2016, cu speranţa că, de această dată, vor avea de-a face cu un politician mai nuanţat şi mai maleabil.

În speţă, fostul lider liberal, Alina Gorghiu, i-a transmis lui Cioloş că-i apreciază intenţia de a-şi asuma răspunderi politice în ţară, descoperind secretul lui Polichinelle: orice plus politic va fi binevenit pentru opoziţie, gen „unde-s mulţi, puterea creşte”. „Sunt sigură că Dacian Cioloş este primul care să recunoască valoarea sprijinului primit de la PNL şi parteneriatul existent în tot anul său de guvernare, care nu a slăbit niciodată chiar dacă pentru PNL au fost şi anumite costuri electorale”, a mai spus fostul lider liberal, cu aerul că e bine ca omul să nu-şi uite, vreodată, vechile datorii.

După cât îl ştim de sensibil cu propria-i imagine, încă două astfel de tamponări liberale îl vor face pe Cioloş, cel puţin la fel de reticent în privinţa colaborărilor/asocierilor politice precum era când s-a lăsat la vatră, în urmă cu un an.

Sigur că PNL, aflat, evident, într-o eclipsă prelungită de formă, cu toate rateurile coaliţiei de guvernare, ar ave nevoie de un sprijin substanţial din partea unei formaţiuni proaspete, „serioase şi credibile”, aşa cum îşi descrie Dacian Cioloş partidul.

Numai că, eu personal, nu-l văd pe „tehnocrat” să vină cu partidul său, nou-nouţ, ca să-l ataşeze la închipuita „locomotivă” liberală, cu atât mai mult cu cât se consideră, pe fondul penuriei de personalităţi politice, omul providenţial, salvatorul României Centenare.

O fi, rămâne de văzut, dar, până atunci, vorba lui: „De unul singur sau doar cu câţiva nu mă duc la drum”.

La urma urmei, politica e arta compromisului. O formaţiune nou nu este, neapărat, un magnet pentru toţi nehotărâţii momentului, ca să devină, la minut, lider incontestabil. Încă nu ştim ce fel de partid este acesta pe care ni-l propune Dacian Cioloş, dincolo de faptul că va fi depozitarul energiilor captate de „mişcarea civică” Platforma România 100.

Va fi mai mult social/democrat? Va fi mai mult liberal? Se doreşte a fi un partid al străzii, dat fiind participarea liderului său, în câteva rânduri, la mitingurile antiguvernamentale?

Sigur, oricum ar fi, odată declarat partid de opoziţie, poate injecta ceva sânge proaspăt în trupul leşinatei opoziţii. Cu două condiţii: unu, să existe negocieri serioase, de pe poziţii de egalitate, din partea ambelor/tuturor taberele; doi, să clarifice Dacian Cioloş, puţin-puţin, sensul următoarei sale declaraţii: „Îmi doresc ca a face politică să nu devină o profesie de bază, ci un intermezzo în viaţa noastră profesională în care ne asumăm nişte lucruri pentru comunitate, după care mergem şi continuăm să rămânem conectaţi la firul ierbii, la baza societăţii. Asta e viziunea noastră, nu am venit să facem promisiuni, singura promisiune pe care putem să o facem este că vom rămâne împreună cu dumneavoastră”.

Şi anume, unde să ne distrăm împreună? La putere sau în opoziţie? Întrucât, dacă intră în joc doar aşa, de-un intermezzo, fără să pună osul, serios, la consolidarea opoziţiei, contând doar pe "forţa lui de atracţie", nu va reuşi altceva decât o şi mai mare dispersare a votului anti-PSD. 

Citește și: