Liliana RUSE
Liliana RUSE
46 vizualizări 6 mar 2011

Pe vremuri, colegii de partid îi alintau "intelectualii năuci". Nu erau admiraţi sau respectaţi, dar nici urâţi. Erau doar toleraţi şi, din când în când, aşezaţi frumos în vitrină, cât să spună preşedintele că intelectualitatea de dreapta nu l-a părăsit. Odată cu pierderea influenţei lui Băsescu asupra PDL, partidul a început să dea semne că s-a cam săturat de ideologii "tâmpiţi", care dau lecţii de politică fără să aibă habar ce înseamnă să aduci un vot.

Ascultându-i, sâmbătă, pe Monica Macovei şi Cristian Preda la Consiliul Naţional de Coordonare, unde veniseră să-şi susţină propunerile de modificare a statutului, îţi dădeai seama cât de puţină legătură au cu PDL şi că le-ar fi practic imposibil să facă politică în orice alt partid, chiar şi într-unul nou, Alb că Zăpada. Diferenţa dintre cei doi şi restul lumii te izbea începând cu discursurile lor coerente şi vorbite corect, cu care puteai sau nu să fii de acord, şi terminând cu nedumirirea lor sinceră că pedeliştii din sală nu aleargă să-i îmbrăţiseze pentru propunerile de curăţare şi reformare a PDL. Macovei şi Preda n-au reuşit să convingă nu numai pentru că sunt antipatizaţi, dar şi pentru că au gafat, dovedind că înţeleg destul de greu mecanismele de funcţionare ale unui partid.

În faţa unei săli pline de aleşi locali, de la consilieri şi primari, Macovei le-a cerut colegilor ca, debarasându-se de cei acuzaţi de corupţie, să dovedească faptul că PDL nu e PSD sau PNL. Publicul n-a vibrat, poate şi pentru că o mare parte din cei prezenţi migraseră de la cele două partide şi urmează să revină la ele dacă pedeliştii pierd puterea. "Prezumţia de nevinovăţie e treaba justiţiei, nu a partidului", a spus Macovei. Din gura unui fost ministru al justiţiei, cuvintele au sunat ciudat. Prezumţia de nevinovăţie trebuie să treacă dincolo de uşile tribunalelor.

Pe Cristian Preda, sala l-a detestat pe faţă. "Dacă e să alegem între 100 sau 200 de primari care ar fi trimişi în judecată şi care, ne temem noi, odată excluşi s-ar duce la opoziţie, atunci vă spun că în locul a 200 de primari atât de fragili din cauza corupţiei şi a lipsei de loialitate cred că ar trebui să ne gândim cum am putea lua 200.000 de voturi. Eu prefer 200.000 de voturi, două milioane de voturi de la cei care în această ţară cred în integritate". Greşeală în primul rând de logică: un vot al unui corupt contează tot atât de mult ca şi cel al unui integru. În plus, să renunţi la 200 de primari, când primarii sunt cei care contează în toate campaniile, ar fi un gest sinucigaş pentru orice partid.

Greşeala de fond a celor doi vine, de fapt, din propunerea lor ca PDL să renunţe la cei trimişi în judecată, pe baza unui rechizitoriu. Într-o ţară în care încrederea în justiţie a ajuns la cote foarte mici, cine şi-ar risca astfel viitorul politic? Cu atât mai mult baronii locali, care ştiu cel mai bine cât de repede se întocmeşte un dosar penal opozantului politic, dacă eşti cumătru cu procurorul. Şi, dacă astăzi eşti tu cumătru cu procurorul, mâine adversarul tău îi va fi cuscru.

Citește și: