Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
1020 vizualizări 5 mai 2019

În călătoriile sale apostolice, Papa Francisc e, deopotrivă, cap al Bisericii Catolice şi şef de Stat. Vizitele Sanctităţii Sale în ţări prepoderent ortodoxe se face la dublă invitaţie – a autorităţilor politice şi a autorităţilor ecleziastice. În cazul special al Bulgariei, un cuvânt greu de spus trebuie să fi avut şi Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii.

Astăzi, Papa l-a întâlnit pe Neofit, întâistătătorul bulgar, un distins specialist în muzică pslatică (doctor al Academiei Teologice din Moscova).

Într-un cuvânt vibrant, Francisc le-a vorbit înaltelor feţe bisericeşti prezente în Palatul Sinodal mai ales despre „bucuria iertării” fraterne. 

Pentru că ortodocşii au prăznuit astăzi Duminica Tomii, Suveranul Pontif a început referindu-se la „rănile care, de-a lungul istoriei, s-au deschis între creştini”, la aceste „sfâşierile dureroase în Trupul lui Cristos – Biserica”, anticipând, cu dulcele său optimism, „ziua când, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom putea oficia, la acelaşi altar, taina Euharistiei”. Ziua aceea, dacă ar fi să ne gândim doar la disensiunile care bântuie ambele Bisericii, nu va veni în vremea vieţii noastre.

Papa a vorbit despre trei ecumenisme: „ecumenismul sângelui” (operă a martirilor credinţei), „ecumenismul săracului” (ajutorul nevoiaşilor şi celor marginalizaţi, în care sălăşluieşte Dumnezeul comun) şi „ecumenismul misiunii” (avându-i ca pildă pe sfinţii Chiril şi Metodiu).

„Sfinţii Chiril şi Metodiu au multe de spus, chiar şi în ce priveşte viitorul comunităţii europene”. Citindu-l pe Ioan Paul al II-lea, Francisc a subliniat: „Chiril şi Metodiu au fost, într-un anumit sens, promotorii unei Europe unite şi ai unei păci profunde între toţi locuitorii continentului, descoperind temeliile unei noi arte de a trăi împreună, în  respect faţă de diferenţe, care nu constituie în mod absolut un obstacol pentru unitate. Suntem chemaţi şi noi, moştenitorii credinţei sfinţilor, să fim făcători de comuniune, instrumente ale păcii în numele lui Isus”. A definit apoi generos Bulgaria, tot cu vorbele Papei Ioan Paul al II-lea, drept „răscruce spirituală, ţară de întâlnire şi de înţelegere reciprocă”, unde a mărturisit că se simte un „oaspete primit cu afecţiune”, adăugând că păstrează „în inimă nostalgia fratelui, acea sănătoasă nostalgie a unităţii dintre fiii aceluiaşi Tată”.

Citește și: