Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
19383 vizualizări 4 iul 2014

E limpede că Traian Băsescu nu acceptă înfrângerea. Ar fi ca şi cum s-ar simţi dispus să primească în venă injecţia letală. Şi când?! Exact în momentul în care a recunoscut că e pregătit să o ia de la capăt, să reintre în jocul politic.

Nu-i vine să creadă că tocmai lui, unul dintre primii care au adus vorba despre coagularea dreptei, epavele i-au pregătit poziţia de outsider. „Nu e bine domnu` Blaga, ceva e putred pe covertă!”, o fi gândit fostul comandant, şi a dat drumul la canonadă în coasta sărăciilor de barcazuri.

„Am mai făcut şi eu compromisuri, domnilor, dar parcă n-au fost atât de mizerabile, cum sunt ale voastre, de azi. Astea de le-au pus la cale unii de care nu mai încăpeam eu de ei pe scene. Care voiau să-şi facă imagine şi etichetă din necaz. Aceiaşi care sunt astăzi în mizeria compromisului exact cu cei care au dat lovitura de stat din 2007 şi din 2012. Cum să faci fuziune cu PNL, să-i iei şi numele, iar mâine PNL să fie acelaşi partid? Azi, PDL, care era fanionul statului de drept, se duce cu arme şi bagaje direct acolo, pentru a acoperi nevoia analizei eşecului de la europarlamentare”, i-a ciuruit comandantul.

Şi pe urmă, iar, alt rând de torpile.

„Liberalii trebuie să declare clar că regretă vara lui 2012.  Tupeul că mergem înainte şi luăm ca breloc PDL depăşeşte tot ce poate fi acceptat. E un compromis peste limitele admisibile”, a mai spus Băsescu.

Aşa, deci?! „Breloc” la săgeata PNL; „compromis mizerabil”, „limite admisibile”.

Poate că e, într-adevăr, un compromis cam dur ceea ce face astăzi PDL. Mă întreb însă cine l-a împins în această situaţie?! Nu cumva, chiar tandemul Băsescu-Udrea?!

Nu Traian Băsescu şi-a luat adio, melodramatic şi irevocabil, de la partidul său, dezmoştenindu-l pen’că n-a ales-o, la ordin, pe Udrea preşedintă?! Nu Elena Udrea a plecat din Modrogan, nemulţumită că Blaga nu răspunde la comenzi? Nu a preluat ea conducerea noului partid, „clădit” pe fundaţia gândită şi moşită de preşedinte?! Nu s-au implicat, ei doi, în campania PMP pentru PE cât au putut de tare, ca să-l urce la un procent de „două cifre”, lovind în PDL?

Da, sigur, Traian Băsescu a fost între primii care au vorbit despre coagularea dreptei. Când a văzut că-i groasă. Că partidul său şi al Elenei Udrea e încă mic, neştiut şi ne-nţărcat.

Preşedintele şi-ar fi dorit, pesemne, o „coagulare a dreptei”, mai ales după europarlamentare, în jurul PMP şi al Elenei Udrea, nucleu care să fi „magnetizat” PDL şi FC, refăcând, astfel, vechea formaţiune din Modrogan - aproape destructurată de cei doi -, de astă dată, însă, cu Udrea în pole position, până la revenirea lui Băsescu. Abia apoi, acest partid să facă, eventual, o alianţă cu liberalii lui Iohannis.

Ce să-i faci?! Nu-i de ajuns să spui că „Obiectivul creării PMP a fost unul al viitorului, nu al ambiţiilor” şi că „România are nevoie de un partid nou, care nu a fost parte a compromisurilor”, ca să-l populezi, apoi, cu aceiaşi oameni vechi, pe motiv că „din păcate partidele se fac cu politicieni”, şi să pretinzi ca lumea să te creadă.

Citește și: