Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
8665 vizualizări 8 nov 2014

Stă departe de computer. Are două pixuri - unul cu mină albastră, altul cu mină neagră. Cu primul, Amos Oz îşi scrie romanele, cu al doilea înjură guvernul. 
Sub ochii lui turcoaz, au defilat cele mai perfide manifestări  ale excesului de zel şi intoleranţei.

“Esenţa fanatismului este dorina de a-i sili pe ceilalţi să se schimbe. Obişnuita tendinţă de a-l face pe vecin mai bun, de a schimba obiceiurile partenerului de viaţă, de a-ţi manevra copilul sau de a-ţi aduce fratele pe calea cea bună, în loc să-i laşi în legea lor. Fanaticul este o făptură care debordează de generozitate. Fanaticul este un mare altruist. Adesea, fanaticul este mai interesat de tine decât de el însuşi. Vrea să-ţi salveze sufletul, vrea să te mântuiască, vrea să te scoată din robia păcatelor, a greşelilor, a fumatului, a credinţei sau a lipsei de credinţă, vrea să-ţi îmbunătăţească dieta sau să te vindece de năravul băuturii ori al votării cu cine nu trebuie. Fanaticului îi pasă foarte mult de tine; fie că stă atârnat de gâtul tău, pentru că te iubeşte la nebunie, fie că îţi sare la beregată, dacă se dovedeşte că nu poţi fi mântuit. Oricum, din punct de vedere topografic, atârnarea de gâtul tău sau săritura la beregată sunt aproape acelaşi gest. Într-un fel sau altul, fanaticul este mai interesat de tine decât de sine, pentru simplul motiv că sinele lui  este foarte redus sau chiar inexistent (…) E uşor să vă infectaţi de fanatism, chiar şi când încercaţi să-l înfrângeţi sau să-i ţineţi piept. E de-ajuns să citiţi un ziar sau să vă uitaţi la ştirile de la televizor, ca să vedeţi cât de uşor devin oamenii fanatici ai antifanatismului  (…) Până la urmă, chiar dacă nu putem învinge fanatismul, poate că reuşim măcar să-l ţinem un pic în frâu (…) Capacitatea de a râde de noi înşine este un leac parţial; capacitatea de a ne vedea aşa cum ne văd alţii este alt leac”. (Din eseul ”Cum să lecuieşti un fanatic”)

Citește și: