Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
12513 vizualizări 24 nov 2015


Până când dovezile încălcării spaţiului aerian turc de un avion SU-24 rusesc vor fi aduse la cunoştinţa opiniei publice, părerile specialiştilor militari în aviaţie sunt împărţite, după interese. A apărut şi o formulă maliţioasă, ca explicaţie a incidentului – “eroare de Glonass”, cu referire la sistemul de poziţionare globală prin satelit al ruşilor, Globalnaia Navigaţionnaia Sputnikovaia Sistema (Glonass), corespondentul GPS-ului american.

Cert este că încălcări similare ale spaţiului aerian al Turciei (respectiv al NATO) de către aviaţia rusă, care luptă în Siria împotria Daesh şi în spirijinul regimului Bashar Al-Assad, s-au mai petrecut şi în octombrie. Cert, de asemenea, este că turcii şi-au modificat şi înăsprit ROE (Regulile de Angajament) în această privinţă, iar piloţii avionului doborât în Jabal Al-Turkman (Munţii Turkmeni, în Guvernoratul Latakia) nu se puteau aştepta ca, în conformitate cu majoritatea uzanţelor internaţionale, SU-24 să fie interceptat, încadrat şi escortat în afara spaţiului aerian.

Graficul radarului turc urmează să fie studiat. Argumentul că avionul s-a prăbuşit la Yamadi, deci nu încălcase graniţa, nu stă în picioare, fiindcă - odată atins – mai putea parcurge zeci de kilometri în interiorul Siriei.

Ideea că bombardierul de atac la sol doborât ar fi sondat reacţia (vigilenţa) Turciei e o speculaţie de ageamii (SU-24 nu e dotat pentru astfel de acţiuni).

Ciudată e şi declaraţia oficialilor turci, cum că avionul ar fi fost somat de 10 ori în 5 minute, iar rapidul SU-24 n-ar fi luat-o la goană (pare a fi căzut cu aripile desfăcute).

Presupunerea că la graniţa turcă s-ar fi desfăşurat una dintre cunoscutele provocări tipic ruseşti e greu de susţinut. Rusia nu are nici un interes, în acest moment istoric, să intre în conflict cu Turcia şi cu atît mai puţin cu NATO, dat fiind că doreşte să se coordoneze cu coaliţia condusă de Statele Unite împotriva ISIS.

Adevărata problemă, care a culminat cu incidentul  doborârii avionului, îmi pare a fi populaţia turkmenă de la graniţa Siriei cu Turcia, respectiv miliţia Alwiya al-Ashar (ai cărei luptători au tras în cei doi piloţi în timp ce se catapultau, ceea ce poate fi catalogat drept crimă de război). Alwiya al-Ashar, parte a aşa-numiţilor rebeli moderaţi, luptă împotria regimului de la Damasc, cu susţinerea Turciei şi ajutată de programul logistic al CIA. În dimineaţa aceasta, când a fost doborât, avionul rusesc executa o misiune de sprijinire a trupelor guvernamentale care luptau la sol tocmai împotriva Alwiya al-Ashar.

Turcii se plânseseră ambasadorului rus că spaţiul lor aerian este periclitat de acţiunile de bombardament desfăşurate de avioanele ruseşti contra miliţiilor turkmene de la graniţă, declarând că civilii turkmeni suferă din această pricină.

Nimeni - mai ales turcii şi ruşii, legaţi prin interese economice solide -  nu are interesul să escaladeze acest incident mai mult decât e necesar pentru a regla nişte conturi tactice. Înclin să cred că lucrurile vor rămâne la nivelul declaraţiilor caustice.

Citește și: