Raluca ION
Raluca ION
9715 vizualizări 20 apr 2015

Atraşi din veşnica adormire a minţii de semnalele de pe ecranele televizoarelor, aceştia s-au ridicat de pe canapele şi au început să umble pentru a vedea pe viu moarta şi a lua cu degetele lor pulsul scandalului. Arătărilor li s-a spus repede să piară, iar exorciştii cu bastoane de cauciuc i-au trimis în lumea lor, în rândurile celor drepţi, care stau pios în faţa televizorului. Nu ca să protejeze liniştea familiei îndoliate, ci ca să facă rating. Pentru că la doar tv se trăieşte drama, doar acolo se vede lacrima din ochiul fiicei nerecunoscătoare, doar acolo se aud cuiele străpungând sicriul şi lopata de pământ aducând tăcerea peste o viaţă de om, cu păcatele ei. Numai că după acest moment nu urmează liniştea, ci o emisiune şi încă una.

Cei lăsaţi pe dinafară plâng că nu au apucat să filmeze. Cei care şi-au câştigat locul cu oportunitate video din interior capitalizează fiecare minut din spectacolul morţii. Oana Zăvoranu e filmată din uşa capelei, la căpătâiul mamei pe care a ocărât-o până în ultimul moment. Publicul savurează ultima etapă a confruntării, ajunse în marea finală, faza pe eternitate. Se căieşte Oana? Se răfuieşte cu maică-sa dincolo de mormânt? O doare? Sau se preface cu gândul la bani? Ce mai contează? Contează că e circ, iar lumea se uită. Tabloidele vorbesc despre drepturi de televizare ca la marile competiţii sportive. Atleţii dramei sunt neobosiţi şi arată telespectatorilor noi şi noi scheme. Ceea ce se întâmplă face toţi banii.

De ani întregi, emisiunile de cancan exploatează conflictul dintre Oana Zăvoranu şi mama ei, amplificând drama unei familii destrămate şi bogate, care se ceartă pe bani şi nu numai. Au făcut rating bun din ieşirile acestei femei vulcanice, care are crize de furie şi căderi în direct şi care pare uneori că îşi va face viaţa ei şi a celor apropiaţi ţăndări. Iar ea ni se serveşte fără rezerve în platou, cu dreptatea ei de care vrea să convingă lumea întreagă, cu orgoliul ei, cu tiradele ei nimicitoare, cu furia ei, cu viaţa ei, cu greşelile ei, cu durerea ei.

Nu ştiu ce a făcut ca relaţia dintre cele două să arate astfel, nu ştiu ce ar fi putut să le aducă liniştea, habar nu am cum s-a ajuns la această răfuială, la care România a asistat televizat, act după act. Cel mai probabil, la fel de puţine ştiu şi cu cei care s-au îmbulzit duminică la cimitir, chiar dacă au la activ sute de ore de emisie în care au aprofundat, lacrimă cu lacrimă, acuzaţie cu acuzaţie şi insultă cu insultă subiectul. Poate că în acel timp s-a întâmplat cu ei ceva, iar viaţa tristă şi zbuciumată din televizor a intrat în golurile vieţii lor, acaparând-o. Au primit-o fără să-şi pună probleme, fără să-i deranjeze vulgarităţile ori lucrurile de nespus şi de nefăcut. Din acest motiv, poate, li s-o fi părut că moarta de la Eternitatea e moarta lor şi că au şi ei dreptul la partea lor de moştenire mediatică din scandalul cu care i-au hrănit atâta vreme televiziunile. 

Citește și: