Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
2619 vizualizări 31 mar 2019

Cât de paralel cu realitatea poţi fi, ca, la o adică, să sugerezi că sora Seniorului Coposu, unii dintre foştii săi colegi de partid, başca alţii, din actuala structură a PNŢCD, ar putea face parte din anatomia calului de bătaie al tuturor nemulţumirilor politice dâmboviţene, şi anume „statul paralel”? Sau cât de exaltat, ca să nu mai pricepi singur ce spui?

O fi existând el, undeva, acest stat paralel, cu structurile şi interesele sale directe sau indirecte în actuala societate românească. O fi apărut şi o fi dispărut din meleag, ori de câte ori vreo putere a avut nevoie să controleze, într-un fel sau altul, dincolo de lege, mersul lucrurilor.

Nu cred că a existat în România post-decembristă vreo putere conducătoare, care să nu fi fost parazitată/completată de un stat paralel, care să bage/care să scoată castanele din foc, cu mâna sa.

Dar de aici şi până la a-i include în această „structură” pe toţi criticii prostiilor tale, unele cutremurător de nejustificate, privite prin prisma devenirilor politice şi istorice, este un fapt lipsit şi de logică şi de elementară şi corectă judecată.

După ce Aurelian Pavelescu, vremelnicul lider al unui brand politic românesc, ajuns, din păcate, la apus, a anunţat că susţine „lista candidaţilor PSD pentru Parlamentul European” - implicând în acest act şi formaţiunea pe care o conduce -, primind apoi în faţă un potop de critici, cum credeţi că şi-a justificat poziţia mai mult decât bizară?!

Foarte simplu: fireşte că e mâna lungă a statului paralel.

„DUPĂ MANUALUL KGB: să acopere într-un uriaş scandal acţiunea politică majoră, aceea ca vocea PNŢCD să fie din nou auzită. Minciuna şi stigmatizarea, intimidarea, blocarea oricărei dezbateri despre adevărul distrugerii României de statul paralel şi poliţia politică a acestuia. (…) De ce n-ar avea dreptul PNŢCD să se lupte pentru principiile sale în Parlamentul European? De ce n-ar avea dreptul PNŢCD să susţină un partid cu care toate celelalte partide au făcut alianţe şi au fost aduse la guvernare în ultimii 30 de ani?

PENTRU CĂ KGB-UL A HOTĂRÂT ÎNCĂ DIN 1990 CA PNŢCD SĂ DISPARĂ, IAR ACEST ORDIN A FOST DAT SECURITĂŢII ŞI A FOST DUS LA ÎNDEPLINIRE!

Astăzi KGB acţionează sub hainele neo-marxiştilor şi neo-liberalilor, cei care se opun unei Uniuni Europene puternice a popoarelor, pentru a distruge Uniunea. SE VĂD REZULTATELE!”, şi-a postat Pavelescu, pe Facebook, răspunsul „vitrionic”.

Îmi permit să-i răspund.

În primul rând, un lider care se consideră democrat, nu trimite, una-două, la grămadă, în zona ocultă, un întreg bombardament de critici care, vezi Doamne, vor să-i închidă gura şefului providenţial, implicit să îngroape, şi mai afund, un partid îngropat deja neaşteptat de adânc.

Mai judecă, mai apreciază, şi abia apoi aruncă totul în bucătăria statului paralel.

După atâţia ani petrecuţi prin politică, Aurelian Pavelescu pare totuşi impardonabil de naiv. Cum să spui (şi să crezi): „De ce n-ar avea dreptul PNŢCD să se lupte pentru principiile sale în Parlamentul European?”.

Păi, cum să lupte PNŢCD în PE, câtă vreme partidul lui Pavelescu nu candidează, nu există, nu se exprimă, nu ştim ce şi unde este?! Doar pentru că PSD a acceptat pe listele sale un candidat cu rădăcini ţărăniste? Oare Pavelescu nu înţelege că, odată intrat în PE, orice europarlamentar este o voce în corul social-democraţiei româneşti, bine dresată de la Bucureşti, câtă vreme puterea este pusă în operă de actuala majoritate?!

Cât de credul să exişti când spui: „De ce n-ar avea dreptul PNŢCD să susţină un partid cu care toate celelalte partide au făcut alianţe şi au fost aduse la guvernare în ultimii 30 de ani”? În primul rând, pentru că PNŢCD nu mai există nici măcar cât ultima dintre formaţiunile aduse la guvernare de partidul din Kiseleff: nici cât PC, nici cât ALDE, nici cât UNPR, ca să nu mai vorbim de PNL.

PNŢCD nu va avea, nicicând, soarta acestora.

Şi ce mai spune Aurelian Pavelescu în postarea sa? Poftim: „Sunt uluit cât de mulţi apar astăzi ca iubitori ai PNŢCD, cât de mulţi au dus grija partidului ani şi ani, au stat în suflet cu IULIU MANIU şi ION MIHALACHE. Cât de mulţi, aflaţi pe la tot felul de partide, s-au descoperit într-o singură zi, de fapt în câteva ore, MARI ŢĂRĂNIŞTI! Cât de mulţi şi-au amintit de mine şi vor să mă aducă pe ”calea cea bună”, cu artileria grea a propagandei statului paralel care domină mass-media pentru a mă compromite. (…) Vă ştiu pe toţi, nu valoraţi nici cât o ceapă degerată! Nu vă voi da satisfacţia de vă răspunde, pentru că nu voi lucraţi, ci KGB-ul din spatele vostru şi uriaşa maşină de dezinformare. VOI SUNTEŢI NIMENI ŞI VEŢI RĂMÂNE ÎN ISTORIE CA TRĂDĂTORI!”.

Postarea nu spune la cine, exact, se referă, aici, autorul. Doar că, cei mai direcţi şi fără menajamente critici ai demersului său au fost: familia Seniorului Coposu, vechii săi colaboratori, precum şi actuali membri ai partidului pe care Aurelian Pavelescu îl conduce,

Cât de lipsit de simţul măsurii să te arăţi românilor, susţinând că astfel de oameni ar putea fi (împreună cu jurnaliştii care nu-ţi apreciază demersul politic) „trădători”, parte a statului paralel?

Până la urmă, şi exaltarea este un rol care unora li se potriveşte, pe alţii făcându-i, însă, de ruşine!

Citește și: