Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
3443 vizualizări 31 oct 2018

Privind ţara din piscuri, uneori preşedintele Klaus Iohannis mai aude şi glasul românilor, care  - zice - ”cer cu tărie demnitarilor ţării să se ridice la aceleaşi înalte standarde morale” cu artizanii Marii Unirii.

Mă îndoiesc că românii au astăzi standarde atât de înalte. Ar fi mulţumiţi ca demnitarii ţării să ştie să scrie şi să citească; să mintă şi să fure mai puţin, dacă se poate.

Politicienii care ocupă înalte demnităţi publice nu se vor ”ridica” în veci, nici la propriu (ca să nu le ia cineva locul), nici la figurat.

Mă uit de ceva vreme la al treilea om în stat, preşedintele celui mai puternic partid din România, Liviu Dragnea. Cu un preşedinte slab la Cotroceni şi o caricatură de Opoziţie în Parlament, personajul are o putere imensă, care îi dă vertijuri. Nu calcă a demnitar, ci a jupân (aşa cum fruntaşii PSD calcă apăsat a rândaşi).

N-au dreptate cei care, mai ales după ultimele istericale publice, s-au grăbit să-l diagnosticheze pe Dragnea drept paranoic, când nu e vorba decât de neamprostie. Frica, din care îi izvorăsc toate, nu e patologică decât atunci când e lipsită de motiv. Personajul se teme, cu temei, de puşcărie. Şi se impacientează că, fiind în poziţia de a-şi rezolva problema, nu i s-a rezolvat încă.

Sunt de înţeles şi aripările preşedintelui Iohannis. Şmecherii aflaţi la guvernare i-au tras cu tupeu preşul de sub picioare (atribuţie cu atribuţie), lăsându-l într-o perpetuă stare de elevaţie.

 

Citește și: