Gandul.info
Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
2090 vizualizări 23 iul 2018

Zice Dragnea, la RTV: "Candidatul - pentru Cotroceni, n.n. - va fi desemnat după o analiză foarte serioasă şi riguroasă, şi nu pe orgolii. Şi este posibil candidat unic. Am vorbit cu domnul Tăriceanu şi am convenit că orice variantă este deschisă, însă o s-o pritocim foarte bine şi vom vedea care e varianta cu cea mai mare şansă de reuşită. Va fi o decizie raţională, nu bazată pe orgolii, pe dorinţe găunoase, ci pe dorinţa de câştig. Pentru noi e important ca Alianţa PSD-ALDE să câştige prezidenţialele. Va avea candidat propriu. Lăsăm această variantă deschisă în analiză, poate să fie de la PSD, poate să fie de la ALDE".

Şi, deodată, îmi vine în minte, nu ştiu cum, nu ştiu de ce, fabula ”Corbul şi vulpea”, a lui La Fontaine!

Care zice: ”Jupânul Corb, pe-o creangă cocoţat,/ Ţinea în clonţ un boţ de caş furat./ Ademenită de mirosul caşului,/Cumătra Vulpe-i spuse-aşa borfaşului: Să ne trăiţi mulţi ani, Măria Voastră,/că sunteţi zău, ca din cutie scos!/Iar de-aţi avea şi glasul  mlădios/Pe cât v-arată penele frumoase/Mă prind c-aţi fi vreo Pasăre Măiastră!/Ci corbul, auzind-o, pe gânduri nu mai şade./Deschide ciocul. Prada cade./Şi vulpea, înghiţind-o, îl dăscăleşte: Bade,/Linguşitorii-nu ştiai, se pare-/Trăiesc pe seama cui le dă crezare./Dar lecţia pe care o-nvăţaşi/O fi făcând cât boţul tău de caş!/Înmărmurit, croncanul juratu-s-a cumplit/Că n-o să se mai lase de-acum păcălit”.

Cam aşa pare şi povestea lui Dragnea spusă lui Tăriceanu, cu un an şi jumătate înaintea prezidenţialelor.

Liderul PSD, indiferent de fabula rostită de el pentru urechile lui Tăriceanu, aflat astăzi în posesia ”boţului de caş”/procentului în preferinţe, pentru Cotroceni, ”furat” de la PSD, s-a speriat.

Se teme că liderul ALDE, vrăjit de perspectivă – şi, ce să vezi, reală – ar putea abandona barca alianţei, pentru a se arunca în vârtejul prezidenţialelor, cu tot ce ar presupune demersul său, de atunci înainte.

Nu ştiu dacă e doar o coincidenţă – sigur, suntem bătrâni pentru a mai înghiţi coincidenţe pe nemestecate – faptul că, în paralel cu conştientizarea de către Tăriceanu de propriul potenţial electoral, născut aproape din nimic/dintr-un sondaj „greşit” al lui Pieleanu, în PNL au loc lupte tot mai intense pentru şefia partidului.

Ei, şi nici asta n-ar fi tocmai un capăt de ţară, dacă în toiul luptelor n-ar fi apărut în cadru, precum un personaj din altă epocă, într-un thriller, modern, de acţiune, numitul Marian Petrache şi nişte sondaje despre cel mai slab preşedinte al PNL.

Spune Petrache:

”Am cerut Congres pentru clarificarea doctrinară. Au fost o grămadă de fuziuni şi trebuie ca fiecare membru al PNL să se simtă ca acasă, să nu se simtă nimeni exclus pentru că nimeni nu e exclus din PNL. (…) Au spus că avem Consiliu Naţional şi decizia o iau membrii în Consiliul Naţional, dacă vor să facă Congres bine, dacă nu, asta e. Sper să nu rămânem mereu la discuţiile de la colţuri, îmi doresc din tot sufetul şi să ne orientăm cu faţa spre publicul nostru”.

Iar Marian Petrache este cel care postează pe Facebook: ”Am fost în opoziţie la Tăriceanu, împreuna cu Crin Antonescu şi cu Ludovic Orban, dar la momentul în care partidul a avut nevoie, i-am cedat colegiul meu lui Tăriceanu, la alegerile din 2008”.

Şi dacă partidul va avea nevoie, iar?! Şi dacă Tăriceanu ar trebui să fie susţinut, din nou, de unul, două, nouă coledzii, ca tot românul, de la…?! Dacă nemulţumiţii, tot mai mulţi, din PNL, traversează strada la ALDE, punând umărul la pro-păşirea spre Cotroceni a liderului acestora – după cum se aude-n târg?

Nu vreau să improvizez, dar ce să mai crezi când Vasile Blaga îşi adună, pentru strategii, inopinat, şefii de arme, în Modrogan, chiar sub nasul lui Orban şi al vechilor liberali? Când liderul de drept al PNL moţăie ca un portar de şcoală veche, bâzâit de muşte, pe caniculă şi tresare, plescăind apatic, când foştii democrat-liberali ies de la ”clasă”, trântind uşa încântaţi de ei înşişi? Şi ce mai e de spus când Orban, mai întâi, e calm şi se-nfoaie abia a treia zi, după Scripturi, de la renaşterea PDL în PNL? Şi când Petrache, donatorul de colegii pentru Tăriceanu, vrea Congres extraordinar în Modrogan, repede-repede?

Iar până atunci, simţind că-i groasă, Dragnea dă şi el drumul la abur: că ”analiză serioasă şi riguroasă pentru desemnarea candidatului, posibil unic”; că ”să lăsăm orgoliile”; că ”să ne bazăm pe raţiune şi nu pe orgolii şi dorinţe găunoase, ci pe dorinţa de câştig” - orice, măcar să-l ţină pe Tăriceanu aproape, până mai creşte şi el însuşi, în sondaje.

Haida de! Păi, doar n-o fi vorbind Dragnea, în aceşti termeni, despre el însuşi şi despre partidul lui!

Cum adică ”orgolii şi dorinţe găunoase”?

Păi, pot fi aceste tare apanajul său şi al partidului său sau al unor terţi ”doritori găunoşi”?!

Am mai spus-o şi repet: chiar dacă Dragnea, prin absurd, ar ceda locul lui în cursa pentru Cotroceni sau ar sacrifica un coleg de partid în favoarea unui candidat din coaliţie, PSD, care, prin definiţie, nu susţine pentru Cotroceni decât pesedişti, ar judeca asta ca pe o supremă umilinţă. Şi, cu siguranţă, ar fi ultima…

 

Citește și: