Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
6073 vizualizări 28 aug 2018

Cum altfel am putea interpreta reacţia ei de nesupunere faţă de directivele partidului, începând de la primul bărbat al său, trecând pe la a doua doamnă a sa - după Dăncilă, şi anume, Dan - şi ajungând la şefii Jandarmeriei? Care, cu toţii, au fost de acord că ordinul de evacuare în forţă a Pieţei Victoria, pe data de 10 august, a fost semnat de prefect la ora: „20.00” (Dan); „23.11” (şefii Jandarmeriei, sau ce se cred ei); „După miezul nopţii”, prefect Speranţa Cliseru.

Cum altfel să-i spunem noi acestei fronde, dacă nu „sinucidere politică”, pur şi simplu?!

”Violenţele care necesitau restabilirea ordinii publice s-au întâmplat mult mai târziu, când s-a dat foc la fel de fel de elemente de mobilier urban Nu are importanţă unde erau. Ordinul era de restabilirea ordinii publice. Nu puteam să eliberăm un spaţiu şi pe străzi să se întâmple acte de vandalism sau de terorism. După 12 noaptea am semnat ordinul. Nu ştiu ce spune MAI şi eu spun ce spun eu”, a afirmat prefectul Capitalei.

Ce a mai spus Cliseru? Că habar n-are unde a fost „centrul mobil de comandă”, care ar fi funcţionat la aceeaşi dată: ”Eu nu m-am aflat în centrul de comandă. Nu existau două centre. Eu nu m-am aflat în centru. Centrul mobil este într-un vehicul mobil. Eu m-am aflat într-o clădire din clădirile care aparţin de guvern, dar nu în clădirea guvernului. Nu aveam niciun monitor”, a spus prefectul.

Ce înţelegem noi de aici? În primul rând, că Speranţa e ubicuă. În al doilea rând, că dandanalele lui Dan se petrec în averse; că şefii ministerului/Jandarmeriei o confundă pe Speranţa cu Deznădejdea/Disperarea de la ora 20:00/23:11.

Pe scurt, gurile rele susţin că jandarmii au primit „ordinul de provocare/atac/evacuare” mult înainte de miezul nopţii, fie de la boardul partidului, fie de la boardul Ministerului de Interne; că, atunci când au văzut că violenţele iau amploare, fiind, evident, aplicate cu asupra de măsură, decidenţii au convenit că au nevoie de un ţap ispăşitor.

Şi cine ar putea ispăşi pedepsele Proniei şi ale Naţiei, mai complet, mai profund, mai adânc, decât chiar cele mai nevinovate speranţe ale noastre.

Şi atunci, i s-a spus: „Speranţa, fii căpitanul nostru!; ia tu vina asta, că noi avem destule!”.

Numai că, spun aceleaşi surse din PSD, prietena Speranţei e Firea Pandele, care nu-şi lasă apropiata să scoată din foc, spre a şi le lua în cap, castanele.

Ceea ce, vă imaginaţi, cică ar fi declanşat Jihadul în Kiseleff: Cele două ar fi ajuns, pe loc, purtătoare de viruşi, iar Firii, partidul îi va retrage sprijinul politic, să nu mai contamineze pe nimeni.

Aşa?! Şi milioanele de votanţi/simpatizanţi, care, cică ar vota-o pe primăriţă pentru Cotroceni, fapt despre care ne-au asigurat toţi sociologii, de la Pieleanu, la Palada, şi invers, ce vor face?! Îl vor întreba ei, pe şeful cel mare, mai devreme sau mai târziu: „Unde e bre, speranţele noastre, pe care le-am avut…?”. Sau nu…

Şi dacă Firea nu renunţă la speranţele ei, va fi, sau nu, măcel?!

Citește și: