Mihai Găinuşă
Mihai Găinuşă
5550 vizualizări 2 oct 2018

Deci, fiţi atenţi: el, Jack, e un tânăr sărac, frumuşel şi plin de energie şi sex-appeal. Asta la început, în tinereţea lui din Italia. Ba nu, trebuie plasat mai aproape, ca să atragă spectatorii. Să zicem: în tinereţea lui din Teleorman.

Ei bine, un vapor foarte mare se pregăteşte să plece în America şi el câştigă la poker un bilet la clasa a treia. Şi urcă pe vapor, unde o întâlneşte pe ea, frumoasă, sexy şi pasageră la clasa întîi. Staţi puţin, trebuie mai ancorat în realitate. Nu vaporul, subiectul.

Deci el, Jack, e mai trecut, urâţel, cu dinţii stricaţi şi mustaţă şi fură un bilet de vapor la clasa a treia. Nu e bine. Trebuie mai cu miză, mai dur. Deci fură un bilet la clasa întâi. Tot nu e ok. Stai că ştiu: fură vaporul.

E perfect. Fură un vapor mare plin cu copii săraci, de la un orfelinat din Alexandria. Nu, stai că e prea tragic. Fură vaporul, dar îi aruncă pe copii în apă. Aoleo, nu! Că îmi sare în cap Coaliţia pentru Copii fără Familie. Deci fură vaporul, când ăia mici erau în excursie la Grădina Zoologică. Unde singura femelă de pavian cu mantie tocmai născuse un pui chel, care semăna cu Codrin Ştefănescu. Oamenilor le plac mult animalele, vă spun! Unii chiar le votează.

În fine, Jack urcă pe vapor, face un CEx şi se autoproclamă căpitan. Aici o întâlneşte pe ea, Rose, o bombonică de doamnă, gospodină, cu care face un copil care se joacă cu porcii. Nu e bine, trebuie să fie cu atracţie, cu dragoste.

Deci el, Jack o întâlneşte pe ea, Rose, pasageră de la clasa întâi. Nu, trebuie să stârnim sentimente de milă. Era la clasa a doua. Sau la a treia? Nu.

Ea era săracă lipită pământului şi călătorea ascunsă într-un butoi, în cală. E prea dur. Hai să zicem totuşi că era la clasa a treia, angajată ca secretară.

Şi ea se îndrăgosteşte brusc de el când îl vede.

Dar cine crede asta? Pe bune?

El se îndrăgosteşte de ea şi fraudează un referendum la bord. Stai că filmul e mai lung. Fraudează un referendum şi se pregăteşte să-l fraudeze şi pe-al doilea. Nu acceptă sisteme de monitorizare a votului, pune două zile de vot, de n-a văzut nimeni aşa ceva vreodată pe vapor şi scoate iar scheleţii de pe fundul mării la vot.

Seamănă cu piraţii din Caraibe. Doar că Johnny Depp e simpatic.

La un moment dat, vaporul se ciocneşte de un aisberg. Stai că n-avem atâta gheaţă, nici dacă ne-o furnizează căpitanul fără flotă, Băsescu. Mai bine vaporul se ciocneşte de un munte. Da, dar ce fel de munte? De scumpiri, zic. La curent, la gaze, la benzină, la noile taxe de poluare.

Am impresia că devine prea dur, totuşi. Oricum, echipajul vaporului a sărit demult în apă - cei care ştiau să înoate şi să muncească - şi au ieşit toţi la liman. Au mai rămas la bord doar bătrânii care votează ce le zice Jack, popii, că trai mai bun nu există şi bugetarii - îmbarcaţi pe vapor cu tichete de vacanţă pomană.

Mai bine vaporul se loveşte de un munte de prostie. O să-i zicem Vârful Rodica. Sau Vasilica? Mai bine Veorica.

Şi vaporul se rupe în două: ăia care cred în căsătoria între un bărbat şi o sirenă şi cei care cred că oricum, ne scufundăm. Între timp, orchestra cântă, în timp ce apa inundă puntea. Nu e bine, trebuie ceva mai tradiţional.

Între timp, taraful cu Salam cântă, ba nu, se jeluieşte, în timp ce apa din fântânile scumpe a lui Firea inundă puntea. Atunci toată lumea sare în apă, ca să scape. În afară, bineînţeles de Mazăre, Ghiţă şi Udrea, care pleacă liniştiţi cu bărcile în insule exotice.

Secvenţa finală: Jack şi Rose plutesc pe o uşă. Ba nu. Plutesc pe un teanc de bani căutaţi de OLAF, oficiul european de spălare a banilor în apă de mare. Şi Jack îşi dă drumul şi se scufundă, ca să scape Rose cu viaţă. Nee, e prea incredibil.

Jack o împinge cu piciorul pe Rose şi cumpără cu banii furaţi un yacht cu care fuge în Brazilia. Sfârşit.

 

Citește și: