Cristian Tudor POPESCU
Cristian Tudor POPESCU
16715 vizualizări 11 iul 2015

Căci n-am uitat finalele din 2010, 2011, 2012, mai ales cea din urmă, pierdută dramatic, în 5 seturi, în faţa perechii Marray-Nielsen şi pot spune că Horia Tecău a fost învins atunci şi de nenoroc. Astă-seară însă, n-a mai fost vorba nici de ghinion, nici de noroc, pentru că Tecău-Rojer au stăpânit aproape tot meciul împotriva lui Jamie Murray şi John Peers.

În prima jumătate a primului set, Horia şi Julien au fost mai încordaţi şi încă nesincronizaţi, dublul britanico-australian având două mingi de break. Dar serviciul beton al lui Horia, printre cele mai bune din lume, a reparat totul. Odată intraţi în ritm, românul şi olandezul nu le-au mai lăsat nicio şansă adversarilor.

Horia a fost cel mai bun dintre cei 4 de pe teren, cu intervenţii în momente decisive, cum a fost ultimul punct din setul 2, la scorul de 5-4, 40-30: a executat perfect un dificil smeci în cros din deplasare spre dreapta şi din săritură, cu efect tăiat, smulgând geamătul suporterilor fratelui lui Andy Murray, care n-a avut nici când să ridice racheta.

Dar dincolo de serviciile, retururile, voleurile, smeciurile lui, la toate aceste capitole fiind de la nota 9 în sus, un jucător complet, constănţeanul mai are o calitate.

Pe jucătorii şi jucătoarele noastre i-am văzut evoluând foarte bine, bine, dar şi având căderi psihice, pierzând seturi sau meciuri pentru că nu şi-au mai putut menţine focusul şi determinarea. Însuşi Ilie Năstase trecea prin astfel de momente. În cei mai bine de 10 ani de când mă uit la Horia Tecău, nu l-am văzut niciodată căzând în „găleată”, făcând greşeli nepermise în serie, ratând meciuri pentru că „l-a luat capul” – de altfel, greşeala neforţată la dublu are o importanţă mult mai mare decât la simplu,  pentru că la dublul de nivel înalt de multe ori se câştigă sau se pierde pe o singură minge. Atât i-a despărţit, o minge, pe Horia Tecău şi Florin Mergea, perechea campioană de juniori la Wimbledon 2002, în semifinala de joi – victoria lui Horia întăreşte şi performanţa marelui talent Florin Mergea.

În afară de a fi un superjucător, Horia Tecău este un om profund serios.

Şi este şi un excepţional coechipier, ştie să fie împreună cu partenerul, să-i dea Siguranţă şi Încredere – Mister Tecau to serve, but also to protect!

În afară de titlul la Wimbledon, primul după cel câştigat de Ilie Năstase împreună cu Jimmy Connors în 1973, Horia Tecău ne oferă ceva esenţial şi rar în România de azi – un model profesional şi uman.

Citește și: